De ce uraganele nu lovesc Europa?
Uraganul Dorian
Ne-am obişnuit ca în fiecare an să auzim de uragane care lovesc America. Dar de ce nu auzim de uragane care se năpustesc asupra Europei? Pare că Europa are ceva ce America nu are, care o oferă o bine-venită protecţie. Despre ce poate fi vorba?
Dacă nu vă e clar ce este un uragan, începeţi prin a citi articolul nostru despre uragane: Ce este un uragan? şi puteţi continua cu articolul: 10 lucruri pe care nu ştiaţi despre uragane, unde veţi afla şi care este diferenţa dintre uragane, taifunuri şi cicloane.
Dacă am pune unul lângă altul toţi atomii din univers, cât spaţiu ar ocupa? Cât de mare ar fi gaura neagră care s-ar crea?
Raportul dintre Calea Lactee şi sfera tuturor atomilor din univers, puşi împreună
Imediat după Big Bang, universul nostru era un loc fierbinte şi dens, care a intrat rapid într-o stare de expansiune. Pe măsură ce s-a mai răcit, protonii şi neutronii au format elemente uşoare, ca: hidrogenul, heliul şi litiul. Ulterior, sub puterea gravitaţiei, materia s-a aglutinat, iar elemente mai grele au luat naştere în cadrul unor diverse procese cosmice.
Să ne imaginăm că am putea aduna toţi atomii de materie obişnuită din univers şi i-am pune unul lângă altul. Ce volum ar ocupa în raport cu volumul universului observabil?
Dar materia astfel aglomerată ar suferi un colaps gravitaţional. Cât de mare ar fi gaura neagră care s-ar forma din materia din întregul univers, raportată la universul observabil?
Nu, nu există nicio medicină cuantică
Când vorbim despre site-uri de ştiinţă, sunt trei categorii: site-uri care se ocupă realmente cu ştiinţa, site-uri care se ocupă în mod evident cu pseudoştiinţa şi site-uri care amestecă ştiinţa cu pseudoştiinţa. A treia categorie este mai periculoasă decât cea de-a doua, pentru că pentru o minte neantrenată (adică pentru o minte mai credulă şi fără cunoştinţele necesare) site-urile din această a treia categorie pot părea "autentice", serioase, iar riscul de a crede aberaţii creşte. Site-urile care sunt saturate de aberaţii au şi ele publicul lor, dar cei cu bun-simţ înţeleg repede că sunt pe un tărâm al iluziilor.
Am descoperit de curând un site, care se numeşte, impresionant, nu? destepti.ro. Unele articole par în regulă, altele însă sunt munţi de pseudoștiință, ambalate în cuvinte complicate (pentru o minte neantrenată).
În genere, nu scriem despre alte site-uri, dat fiind că pare o pierdere de vreme. Dacă cineva este suficient de credul cât să creadă baliverne diverse ambalate în limbaj ceţos pe Internet, nu putem face prea mult... Am decis să facem o excepţie cu... destepti.ro.
Unul dintre ultimele articole de pe site-ul menţionat se ocupă de, aţi ghicit, "medicina cuantică", care ar fi, chipurile, nici mai mult, nici mai puţin, decât revoluţia ştiinţifică a mileniului al III-lea.
Natura luminii. Cum vedem obiectele. Cum a măsurat Ole Rømer viteza luminii cu ajutorul satelitului Io
Newton a explicat foarte bine mişcarea obiectelor, dar a avut mult mai puţin succes în studierea luminii. Ulterior, a fost o reuşită extraordinară descoperirea faptului că lumina este o undă electromagnetică. Dar ştiind acest lucru nu este totuna cu a şti totul despre cum funcţionează ochiul ori telescopul. În fapt, descrierea completă a luminii ca undă se dovedeşte destul de problematică. În acest articol vom folosi un model simplu al luminii, modelul razei de lumină, care este util în cele mai multe situaţii practice. Pe de altă parte, vom începe discuţia cu prezentarea ideilor de bază despre lumină şi vedere care existau încă dinainte de descoperirea că lumina este undă electromagnetică.
Premieră în domeniul medical: un chirurg indian a efectuat o operaţie pe inimă, de la distanţă, cu ajutorul unui robot
Un chirurg din India a efectuat prima operație pe inimă de la distanță (circa 30 km). Procedura, cunoscută sub numele de intervenție coronariană percutanată, poate ajuta la deschiderea vaselor de sânge la pacienții cu ateroscleroză (placa se acumulează în vasele de sânge, restricționând fluxul sanguin). Inovațiile în domeniul telemedicinei și chirurgiei asistate de robot poate oferi şanse nesperate pacienţilor care, altfel, ar avea dificultăţi în a accesa sistemul de sănătate.
Proiectul GERDA: record de sensibilitate în căutarea proceselor de dublă dezintegrare beta fără neutrini
Neutrinii sunt cele mai misterioase particule din cadrul modelului standard al fizicii particulelor elementare; nu se ştie ce masă au şi nici dacă neutrinii şi antineutrinii sunt una şi aceeaşi particulă sau particule diferite. În acest context Proiectul de cercetare GERDA de la laboratorul subteran de la Gran Sasso a stabilit un nou record în studiul aşa-numitelor procese de dublă dezintegrare beta fără neutrini.
Cum se creează câmpul magnetic al Pământului şi de ce acesta îşi schimbă direcţia
Câmpul magnetic al Pământului ne protejează de radiațiile spațiale. Dar ce s-ar întâmpla dacă acest câmp magnetic ar slăbi drastic, înainte să-şi schimbe direcţia?
Pământul are un scut eficient. Un câmp geomagnetic. Liniile de forță magnetice, forjate de curenții din miezul topit al planetei, "ies" la suprafaţă aproape de polii geografici, conectându-se între ei, făcând planeta noastră un magnet gigantic.
Câmpurile magnetice exercită o forță asupra particulelor încărcate electric, determinându-le să se rotească în jurul liniilor de forță. Este util, deoarece Pământul este bombardat constant de particule de mare energie, provenind mai ales de la Soare, dar câmpul magnetic al Pământului oferă o protecţie eficientă.
Deci, ce s-ar întâmpla dacă Pământul și-ar pierde câmpul? Ne-am pierde atmosfera? Viața ar dispărea, ca urmare a radiaţiei spaţiale?
Mărturii din lumea bizară a "trolilor" de Internet şi a propagandiştilor de pe reţelele sociale
Jurnalistul Andrew Marantz a petrecut trei ani în lumea trolilor de pe Internet (trolii sunt persoane care publică, în mod intenţionat, mesaje ofensatoare ori cu un puternic conţinut emoţional) și a propagandiștilor de pe rețelele de socializare, încercând să înțeleagă cel fel de oameni sunt aceştia, care sunt convingerile lor reale şi cum fac pentru a-şi răspândi ideile şi a fi relevanţi în conversaţia publică.
Cum limitele minții modelează limbajul uman
Când vorbim, propozițiile noastre sunt generate sub forma unui flux de sunete. Dar această proprietate a vorbirii nu reflectă modul în care limbajul în sine este organizat. Propozițiile sunt formate din cuvinte: unități discrete caracterizate de sens și formă, pe care le putem combina în numeroase moduri pentru a crea propoziții. Această decuplare dintre vorbire și limbă ridică o problemă: cum învață copiii, la o vârstă incredibil de fragedă, unitățile discrete ale limbilor lor, pornind de la undele sonore dezordonate pe care le aud?
Oul
Erai pe drum spre casă când ai murit. Ai avut un accident de maşină. N-a fost cine ştie ce, dar a fost fatal. Aveai o soţie şi doi copii. Ai murit fără dureri. Doctorii au încercat din răsputeri să te salveze, dar fără succes. Corpul ţi-a fost pur şi simplu distrus; mai bine că ai murit, crede-mă. Şi după ce ai murit, m-ai întâlnit pe mine.
"Ce s-a întâmplat?", ai întrebat. "Unde sunt?"
"Ai murit", ţi-am răspuns fără ocolişuri. N-avea rost să te iau cu binişorul.
Zeci de mii de oameni mor anual în Bangladesh din cauza arsenicului din fântâni. Cercetătorii sunt aproape de realizarea unui dispozitiv care să reducă riscurile
Nu-l poţi vedea, nu-l poţi gusta, dar este prezent în apa de băut din Bangladesh. Este vorba despre arsenic. Aproximativ 40 de milioane de oameni dintr-o ţară extrem de dens populată (Bangladesh are circa 163 de milioane de locuitori) sunt expuşi zilnic acestei substanţe prezente în apa din fântâni. Arsenicul provoacă leziuni ale pielii şi cancer. Ce se întâmplă în Bangladesh a fost numit "cea mai mare otrăvire în masă din istorie". Mai bine de 40 de mii de oameni mor anual în Bangladesh din cauza infectării cu arsenic. Cum s-a ajuns la această situaţie?
Când vine vorba de radiații gama, Luna este, de fapt, mai strălucitoare decât Soarele
Aceste imagini arată creşterea treptată a calităţii observării radiaţiei Lunii în raze gama, surprinse de Telescopul Spațial de Raze Gama Fermi al NASA. Din 5 în 5 grade, imaginea este centrată pe Lună și surprinde raze gama cu o energie ce depășește 31 de milioane de electronvolţi sau, altfel spus, este de 10 milioane de ori mai mare decât cea a luminii vizibile. La aceste energii, Luna este, de fapt, mai strălucitoare decât Soarele. Culorile mai strălucitoare indică un număr mai mare de raze gama. Timpul de expunere mai mare, variind de la 2 la 128 de luni (10,7 ani), a îmbunătățit imaginea.
Credit : NASA/DOE/Fermi LAT Collaboration
Această ciudată, infernală strălucire ce vine dinspre Lună ar putea părea ireală în această imagine, deoarece ochii noștri nu o pot percepe. Totuși, instrumentele care detectează raze gama ne spun că este reală. Fiind mai mult decât o aglomerare de pixeli roși, această imagine este o dovadă clară că ochiul uman nu poate percepe decât o mică parte din ceea ce se petrece în univers.
Aceasta ne mai amintește și de faptul că orice om ce va vizita Luna va trebui protejat de radiațiile de energie înaltă.
Ce se întâmplă atunci când două găuri negre intră în "coliziune"? Fizica undelor gravitaţionale
În videoclipul de mai jos puteţi urmări un interviu de 30 de minute cu directorul Observatorului LIGO Hanford (LIGO - Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory), Michael Landry, vorbind despre undele gravitaţionale şi fizica ce a făcut posibilă descoperirea undelor gravitaţionale. În fapt, există două observatoare LIGO, al doilea este LIGO Livingston. Cele două sunt necesare pentru a putea valida descoperirile. Identificarea undelor gravitaţionale înseamnă măsurarea unor vibraţii ale spaţiului cu dimensiuni mai mici decât nucleul unui atom, ceea ce înseamnă că oricât de bine ar fi calibrat aparatul de măsură, este util să ai un alt instrument (al doilea observator LIGO) care să confirme orice detecţie a modificării spaţiului (undele gravitaţionale).
Incendiile din Pădurea Amazoniană sunt distructive, dar nu epuizează rezervele de oxigen ale Pământului. Nu, Amazonia nu este responsabilă pentru 20% din oxigenul planetei. Iată de ce
Incendiile din Pădurea Amazoniană au atras atenția în toată lumea în ultimele zile. Revenirea defrişărilor masive, care scăzuseră cu peste 80% în urma unui vârf în 2004, este alarmantă din mai multe motive. Pădurile tropicale adăpostesc multe specii de plante și animale care nu se găsesc în altă parte a lumii. Ele sunt locuite de indigeni și conțin depozite enorme de carbon, stocate în lemn și alte materii organice, care altfel ar contribui la criza climatică.
Unele relatări media au sugerat că incendiile din Amazonia afectează și rezervele de oxigen atmosferic pe care îl respirăm. Președintele francez a scris pe Twitter că „Pădurea tropicală Amazon - plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre - a luat foc”.
Cum s-ar putea depăşi problema paradoxului pierderii informaţiei într-o gaură neagră
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
La începutul anilor ’70 Stephen Hawking a descoperit că găurile negre pot emite radiații. Această radiație permite găurilor negre să piardă masă și, în cele din urmă, să se evapore complet. Acest proces pare să distrugă toate informațiile conținute în gaura neagră și, prin urmare, contrazice ceea ce știm despre legile naturii. Această contradicție este ceea ce numim "paradoxul pierderii informaţiei într-o gaură neagră".
După ce a descoperit această problemă în urmă cu 40 de ani, Hawking și-a petrecut tot restul vieții încercând să o rezolve. A murit în 2018, dar problema încă există și nu există nicio rezolvare la orizont.
Fosilă veche de 3,8 milioane de ani, din genul Australopithecus anamensis, descoperită în Etiopia
Fotografia arată un model de reconstrucție facială realizat pe baza unui craniu fosilizat al unui exemplar de Australopithecus anamensis. Specia este considerată un strămoș al lui Australopithecus afarensis, reprezentată de celebra „Lucy”, găsită în 1974. Cu o vechime de 3,8 milioane de ani, Australopithecus anamensis este cel mai vechi membru cunoscut al genului Australopitec, care au precedat genul Homo, din care face parte şi specia noastră, Homo sapiens (omul modern). (credit imagine: Matt Crow / Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland)
Câte planete similare Pământului sunt în Calea Lactee?
Un studiu recent, care foloseşte date obţinute de Telescopul Spaţial Kepler, arată că în galaxia noastră ar putea exista circa 10 miliarde de planete asemănătoare cu a noastră, pe care să existe apă în stare lichidă.
Telescopul Kepler (retras din activitate de NASA în 2018)
Câte planete există în univers? La această întrebare încă nu avem un răspuns, ţinând cont că în univers există sute de miliarde de galaxii, unele mult mai mari, altele mult mai mici decât Calea Lactee. Recent însă un studiu efectuat de un grup de cercetători de la Universitatea din Pennsylvania, publicat într-un articol în revista Astronomical Journal, arată că în galaxia noastră ar putea exista circa 10 miliarde de planete asemănătoare cu Pământul. Numărul total de planete ar fi mult mai mare, însă printre acestea, cele care au dimensiuni asemănătoare cu Terra şi se situează la o distanţă faţă de propria stea care să permită (dacă există) apei să fie în stare lichidă sunt cele câteva (poate 10) miliarde estimate de cercetătorii americani.
Unde a început viaţa pe Pământ? (video)
Pe tânăra planetă Pământ, cu miliarde de ani în urmă, compuși organici simpli au format structuri mai complexe care s-au putut dezvolta şi reproduce. Vorbim despre primele vieţuitoare pe Pământ, care sunt la originea miliardelor de specii care au locuit ulterior pe planeta noastră. La vremea respectivă, Pământul era aproape complet lipsit de ceea ce numim un mediu propice vieţii. Tânăra planetă a fost caracterizată de o activitate vulcanică intensă și o atmosferă ostilă vieţii.
Cum distrug găurile negre informaţia (paradoxul pierderii informaţiei) şi de ce reprezintă o problemă pentru fizică
Gaură neagră devorând o stea-partener
Pentru a înțelege problema pierderii informaţiei în găurile negre, mai întâi trebuie să cunoașteți matematica utilizată în abordarea acestui subiect de către teoriile fizicii. Vom continua însă fără matematică, explicând problema conceptual.
Aceste teorii au toate două ingrediente. În primul rând, există ceva numit "starea sistemului", care este o descriere completă sistemului pentru care doriți să puteţi face predicţii. Într-o teorie clasică, care nu este cuantificată, starea ar fi, de exemplu, pozițiile și viteza particulelor. Pentru a descrie starea sistemului într-o teorie cuantică, ați lua în calcul funcțiile de undă.
Ce s-ar întâmpla dacă, brusc, Soarele ar dispărea?
credit: scienceabc.com
Soarele este steaua cea mai apropiată de Pământ. Doar datorită Soarelui viaţa, așa cum o știm astăzi, există. Plantele transformă energia solară în energie chimică, acestea producând oxigen, fără de care nu am putea respira. Dar ce s-ar întâmpla dacă Soarele ar dispărea?
Pe scurt, imediat ce misterioasa dispariţie a Soarelui ar fi un fapt, nu am sesiza nimic pentru 8 minute. De ce 8 minute? Pentru că razele solare şi "influenţa gravitaţională" a Soarelui călătoresc cu viteza maximă în univers, viteza luminii. Cum Soarele se află la circa 149.600.000 km, dacă veţi face calculele veţi vedea că luminii îi ia un pic mai mult decât 8 minute pentru a ajunge pe Terra.
Ce s-ar întâmpla după cele 8 minute? Spaţiul din jurul Soarelui, acum curbat din cauza masei enormei a Soarelui (99,8% din masa întregului sistem solar) s-ar aplatiza, iar Terra şi-ar continua deplasarea în "linie dreaptă" (adică nu în orbita Soarelui, care... tocmai a dispărut) prin univers.
Mecanismul atmosferei lui Jupiter, explicat cu ajutorul undelor radio (telescopul ALMA)
Imagine Jupiter, obţinută cu ajutorul ALMA (unde radio)
Vârtejuri de nori, uriaşe benzi colorate, furtuni uriașe - descriu frumoasa și turbulenta atmosferă a planetei Jupiter. Dar ce se întâmplă sub norii pe care de regulă îi vedem în imaginile planetei? Ce provoacă numeroasele furtuni și erupții pe care le vedem pe „suprafața” planetei? Pentru a afla acest lucru, lumina vizibilă (radiaţia electromagnetică din spectrul vizibil) nu este suficientă. Trebuie să studiem Jupiter folosind undele radio.
Cum se comportă atomii la temperaturi de aproape zero absolut. Condensatul Bose-Einstein
Există patru stări de agregare naturale ale materiei: starea solidă, fluidă, de gaz şi plasma (particule cu energie cinetică extremă, prezente, de exemplu, în stele). O a cincea stare de agregare a materiei, care apare la temperaturi foarte scăzute, apropiate de temperatura limită, zero absolut, şi care s-ar putea să existe doar în laborator (nu şi în stare naturală) este condensatul Bose-Einstein.
O aplicaţie de mobil ar putea identifica tendinţele de sinucidere la adolescenţi
Conform unui studiu efectuat de CDC (Centers for Disease Control and Prevention) în anul 2017, care a inclus 15 mii de liceeni din SUA, 7,4% dintre aceştia încercaseră să se sinucidă în ultimul an. Procentul este, desigur, uriaş, iar sinuciderea reprezintă a doua cauza a mortalităţii adolescenţilor în SUA.
Un aspect important observat de cercetători în ce priveşte tendinţele suicidare la adolescenţi este că acestea sunt trecătoare. Asta înseamnă că identificarea unui astfel de episod care s-ar putea să nu se mai repete - poate avea o importanţă extraordinară.
Dat fiind că adolescenţii petrec o bună parte a vieţii lor sociale pe telefonul mobil, o aplicaţie pentru mobil ar putea ajuta semnificativ în identificarea adolescenţilor care sunt pe punctul de a se sinucide, analizând: textul scris de aceştia, mesajele vocale şi expresiile faciale ale tinerilor.
Urme ale uneia dintre cele mai vechi stele din univers - găsite într-o altă stea
Evoluţia universului (reprezentare grafică)
În ciuda cunoștințelor pe care le avem despre formarea și evoluția universului, începuturile acestuia rămân destul de misterioase. Folosind cunoștințele noastre în fizică, putem face lumină asupra naturii primelor stele, chiar dacă suntem aproape siguri că asemenea stele au dispărut demult.
Acum, o nouă descoperire confirmă ceea ce oamenii de știință și-au imaginat despre universul timpuriu, dezvăluindu-ne informații despre acesta prin intermediul unei stele ce încă mai luminează.
Noua descoperire are ca subiect central o stea din propria noastră galaxie, Calea Lactee. Steaua se numește SMSS J160540.18-144323.1 (dar în acest articol o vom numi pur și simplu Bob). Bob se află la o distanță de aproximativ 35,000 de ani-lumină. Acesta păstrează urmele unui predecesor, o stea din primele generații de stele care avea o concentrație extrem de mică de metal și s-a format în primele etape ale Universului.
Emoţiile negative au utilitatea lor. Iată în ce situaţii
Pacea sau liniștea Zen? E imposibilă. Creierul nu permite pacea minții pe termen lung. Cu antrenament îndelungat și metodic, unii oameni se pot descurca ceva mai ușor cu stările mentale. Dar asta-i tot. Nu există o realitate fizică pentru pacea Zen. Doar poezie.
Omenirea pare obsedată de fericire (printre altele). Fericirea a fost legată și de pacea minții, și de emoțiile pozitive. Dar o fi utilă această obsesie? Aduce ea beneficii? În acest articol voi întoarce pe dos fericirea. Voi chema în sprijinul meu doi inși instruiți și antrenați la un nivel de excelență în psihologie științifică, Todd Kashdan și Robert Biswas-Diener.
Cum se transmit astăzi date la distanţe de sute de kilometri, folosind protocoale cuantice
Mecanica cuantică este utilizată în prezent pentru comunicații sigure, prin folosirea de protocoale cuantice care implică utilizarea de qubiţi și de „chei cuantice”. În viitor, se va ajunge la un internet cuantic - cel puțin pentru transmiterea datelor sensibile, pentru care trebuie garantată securitatea.
Țări precum China sau Statele Unite au deja rețele de transmisie de date care folosesc protocoale cuantice pentru a asigura securitatea datelor transmise. În China, de exemplu, datele sunt transmise între Beijing și Shanghai, deci pe o distanță de 2.032 km, printr-o rețea care utilizează o cheie cuantică pentru criptarea și decriptarea datelor - așa-numita QCD (Quantum Key Distribution). În Statele Unite, Quantum Xchange folosește un protocol similar pentru a transmite date pe o distanță de aproximativ 800 km printr-un cablu optic. Prima parte a acestui cablu transmite date între Manhattan și New Jersey - între centrele de date ale unor mari bănci.
Spectaculosul ciclu de viaţă al unui fluture (video)
Fluturele ochi de păun
Fluturele este o insectă din ordinul Lepidoptera. Ca toate Lepidopterele, fluturii sunt de remarcat pentru ciclul lor de viață neobișnuit, cu un stadiu larvar de omidă, un stadiu inactiv de pupă și o metamorfoză spectaculoasă într-o formă familiară de adult cu aripi colorate. Diversele modele formate pe aripile colorate și zborul lor grațios au făcut ca observarea fluturilor să devină un hobby popular. Iată mai jos o explicaţie însoţită de imagini a ciclului de viaţă al fluturilor.
