Într-un studiu recent ingineri de la Universitatea Wisconsin-Madison descriu un dispozitiv care ajută la pierderea greutății și care este mai puțin invaziv decât operația. Implantul în cauză, de mărimea unei monede și gros de un milimetru, se atașează pe exteriorul stomacului și utilizează energie generată de mișcările stomacului pentru funcționare.

Comentarii -


Celule dendritice

Oamenii de știință iubesc analogiile. Le folosim în mod continuu pentru a comunica abordările și descoperirile noastre. Ca imunolog, mă uimeşte că multe dintre analogiile noastre recurente pentru un sistem imunitar sănătos, care funcționează, promovează trăsături excelente de comportament. În această privință, ar trebui să ne dorim cu toții să fim mai mult ca celulele sistemului nostru imunitar și să replicăm aceste caracteristici în viața noastră de zi cu zi și la locul de muncă.

Comentarii -

Ultima carte a autorului israelian Yuval Noah Harari (care a mai publicat și "Sapiens: Scurtă istorie a umanității", în 2014, și "Homo Deus: Scurtă istorie a viitorului", în 2016) se intitulează "21 de lecții pentru secolul XXI". Această carte, ca şi celelalte, în fapt, au fost traduse şi în limba română. Iată în continuare esența primei părți a cărții, intitulată "Provocarea tehnologică".

Comentarii -

Vorbitul în public poate genera stări de anxietate și panică, mai ales în cazul femeilor. Revista Nature a publicat un articol în care se dau câteva sfaturi celor care se pregătesc să vorbească în public.

Comentarii -

Un deputat promitea în luna octombrie a anului trecut că va promova un proiect de lege prin care va introduce în programa școlară a clasei a XI-a disciplina „Gândire critică în contextul fake news şi al ideologiilor extremiste”. Ce va conţine o asemenea disciplină? În proiectul de lege se menţionează următoarele teme:

:: identificarea unor știri false
:: verificarea știrilor din mai multe surse
:: formarea unui mecanism critic și analitic de recepționare a știrilor
:: identificarea manipulărilor informației în beneficiul unor interese extremiste sau anti-democratice
:: filtrarea unor informații care au ca scop final îngrădirea și amenințarea unor drepturi fundamentale.

Comentarii -

James D. Watson, laureat al Premiului Nobel, este faimos pentru că împreună cu Francis Crick a descoperit structura ADN-ului (citeşte articol). Azi este prezent în paginile New York Times (articol) pentru că într-un documentar recent revine cu afirmaţiile sale din 2007, conform cărora există o diferenţă în ce priveşte IQ-ul între populaţia albă şi cea de culoare, iar cauza acestei diferenţe este genetică.

Comentarii -

În acest articol vom demonstra una dintre cele mai faimoase ecuații din matematică: ecuația lui Euler. Această egalitate este apreciată de mulți savanți (ca de exemplu, Richard Feynman) ca fiind o adevărată "bijuterie" matematică, întrucât combină cinci constante matematice fundamentale (, , și numerele 1 și 0), care par să fie din ramuri complet diferite ale matematicii, într-o singură ecuație simplă și elegantă.

Comentarii -

 

Am fost întrebat ce cred despre oamenii care produc știri false și dacă aceste știri pot fi recunoscute. Cum consider că e un subiect important, iată o serie de criterii extrase din propriile observații (dar și ale altora), cu ajutorul cărora poți recunoaște cu ușurință știrile și informațiile false atât din textele online, cât și din emisiunile televizate.

Comentarii -

Trăiești uneori cu impresia că oamenii stau cu ochii pe tine, că te urmăresc? Nu în termeni paranoici. Mă gândesc la situații publice, în grupuri cu ai căror membri te cunoști sau nu, dar simți o oarecare preocupare, de parcă ceilalți sunt ochii pe tine. Se cheamă, în literatura empirică, efectul reflectorului. Supraestimăm măsura în care credem că suntem în atenția altor oameni. Seamănă cu scena pe care actorul se află în fața audienței sub lumina puternică a reflectoarelor.

Comentarii -


Soldaţi americani. Credit: wikipedia.org

Într-un articol publicat în toamna lui 1949 în The Public Opinion Quarterly (linkul articolului original) sociologul Paul F. Lazarsfeld prezintă descoperirile unei echipe de cercetători din cadrul armatei SUA, care a analizat comportamentul soldaţilor americani pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Comentarii -

O teorie care a avut mare succes începând cu anii ’90 susţine că dieta fiecăruia dintre noi ar trebui să ţină cont de grupa de sânge pe care-o avem. Este însă într-adevăr aşa? Un studiu recent arată că dieta pe baza grupului de sânge nu are baze ştiinţifice.

Comentarii -

La începutul lunii decembrie a acestui an a fost făcut public primul catalog al evenimentelor cosmice ale căror unde gravitaţionale au fost identificate de către cercetători. În acest catalog au intrat şi patru noi evenimente, ale căror unde gravitaţionale au fost generate de sisteme binare de găuri negre care colapsează într-o unică gaura neagră. Dintre acestea patru evenimente face parte şi cel care corespunde celor mai îndepărtate găuri negre descoperite până acum cu ajutorul undelor gravitaţionale.

Comentarii -

Sonda Parker, lansată de NASA în august 2018, a bătut recordul de apropiere de Soare. Folosind materiale inovative pentru scutul termic, această sondă va efectua alte 24 de apropieri de Soare pentru a studia coroana solară şi care pot genera furtuni solare care să ne afecteze negativ inclusiv pe Pământ.

Comentarii -

 
Quasarul PG 1211+143 marcat în centrul imaginii. Credit: SDSS/S. Karge

Se credea că obiectele care ajung să fie capturate  de către o gaură neagră mai întâi efectuează o spirală în jurul acesteia. Observaţii recente arată că nu este neapărat aşa: a fost observat un flux de materie în cădere directă spre o gaură neagră cu o viteză extrem de mare.

Comentarii -


Imagine generată pe computer a prototipului kilogramului

Kilogramul nu va mai fi definit în funcţie de etalonul cilindric din platină şi iridiu de la Paris, ci în funcţie de constanta lui Planck. Această revoluţie are scopul de a fixa unitatea de măsură din sistemul internaţional pentru masă, fără să fie nevoie de un obiect material.

Comentarii -

 

O stea foarte mică în comparaţie cu Soarele, situată la circa 2.000 ani-lumină faţă de noi, are incredibila vârstă de 13,5 miliarde de ani. Această stea s-a născut deci imediat după Big Bang şi studiul ei i-ar putea ajuta pe astronomi să cunoască mai bine istoria şi evoluţia universului nostru.

Comentarii -

 

O cantitate importantă de materie întunecată s-ar afla în centrul galaxiei NGC 3256. Acesta este rezultatul unui studiu recent care a folosit datele astronomice obţinute de ALMA şi 2 MASS. Materia întunecată s-ar găsi chiar în centrul galaxiei – ceea ce pune în criză modelul MOND, cel care modifică forţa de atracţie gravitaţională şi nu are nevoie de materie întunecată pentru a explica Universul.

Comentarii -

 

Neutrini cu energie extrem de mare au fost detectaţi în cadrul proiectului de cercetare IceCube de la Polul Sud. În paralel, telescoape din întreaga lume au identificat raze cosmice care provin de la aceeaşi sursă îndepărtată: un blazar situat la circa 4 miliarde de ani-lumină. Studiul acestor fenomene ne-ar putea ajuta să descifrăm misterele celor mai intense surse de radiaţii cosmice cunoscute în univers, care sunt alimentate de enorme găuri negre.

Comentarii -

 

Împreună, relativitatea generală și mecanica cuantică par să descrie toată realitatea observabilă. Și totuși, ele nu pot fi adevărate în același timp. Ele trebuie unite într-o teorie mai profundă, necunoscută deocamdată. După un secol de muncă din partea celor mai strălucite minți ale fizicii, de ce încă ne scapă această teorie unificată?

Comentarii -


Electron în jurul nucleului atomic (reprezentare grafică)

Un grup de cercetători de la Harvard University a demonstrat că electronul este sferic, cu o precizie de circa zece ori mai mare decât cea determinată anterior. Electronul sferic confirma teoria denumită modelul standard al particulelor elementare, punând în dificultate eventuale propuneri de modificare ale acestuia care ar explica materia întunecată.

Comentarii -

Google, Facebook, Amazon și alții fac profit în două moduri: prin colectarea cât mai multor date de la noi și prin controlul a ceea ce plătim. Și de ce depinde toate acestea? De un Internet vulnerabil. Defectele în tehnologie nu sunt singurul motiv pentru care avem un astfel de Internet nesigur. Un alt motiv important - poate chiar motivul principal - este că cei mai puternici arhitecți ai Internetului au manipulat rețeaua globală pentru a o face să le servească propriile interese.

Comentarii -

Să luăm următorul scenariu. Mai aveți puțin până la terminarea unei zile încărcate la lucru, când un comentariu din partea șefului vă ia ce a mai rămas din răbdarea voastră. Vă întoarceți, cu fața roșie, către sursa indignării. În acel moment vă opriți, vă gândiți, și alegeți să nu vă exprimați nemulțumirea. La urma urmelor, ziua este aproape gata.

Comentarii -

 

Mii de planete din afara sistemului solar (aşa-numitele exoplanete) au fost descoperite până în prezent. Multe dintre acestea sunt mai mari decât Pământul şi au o atracţie gravitaţională mai mare; pe aceste planete ne vom simţi deci mai „grei”. Care este însă atracţia gravitaţională maximă pe care am putea să o suportăm pe o exoplanetă?

Comentarii -

 

Un grup de cercetători de la universitatea din Washington a efectuat un studiu în care grupuri de trei persoane reuşeau să comunice la nivelul creierelor, cu impulsuri citite şi aplicate direct pe creier. Metoda a fost verificată cu ajutorul jocului Tetris.

Comentarii -

 

AWAKE a reuşit accelerarea fasciculelor de electroni în doar 10 metri până la energia de 2 GeV.  Pentru obţinerea acestui rezultat au fost folosite fascicule de protoni la CERN, Geneva. Obiectivul acestui studiu este studiul unor noi tehnici de accelerare a particulelor care ar putea duce la construirea unor noi acceleratoare pentru studiul universului, dar şi pentru a fi folosite în medicină şi industrie.

Comentarii -

 

Pe 2 octombrie 2018 a fost decernat de către Academia de Ştiinţe din Suedia Premiul Nobel pentru Fizică „pentru invenţiile revoluţionare din domeniul fizicii laser”. Printre câştigători, o cercetătoare din Canada – a treia femeie în istoria Premiului Nobel care primeşte acest prestigios premiu în domeniul fizicii.

Ca în fiecare an, zeci de mii de cercetători, dar şi curioşi din lumea întreagă au aşteptat cu mare interes decernarea premiilor Nobel. Anul acesta în domeniul fizicii premiul a fost acordat pentru invenţii care folosesc şi manipulează fascicule laser într-un mod  extrem de ingenos, cu aplicaţii şi în alte domenii în afara fizicii, precum biologia sau medicina.

Comentarii -

Două grupuri de cercetători, unul american şi celălalt maghiar, au descoperit un neuron care nu se găseşte în animalele studiate până acum în laborator. Prezent doar în creierul oamenilor se bănuieşte că acest tip de neuron ar putea avea un rol în a ne caracteriza şi a deosebi de animale.

Ce ne deosebeşte de animale? Din ce cauză comportamentul nostru este atât de diferit, cum apare conştiinţa? Sunt doar câteva întrebări la care nu avem un răspuns clar. Codul nostru genetic este extrem de asemănător cu al animalelor, totuşi, suntem atât de diferiţi. Multe echipe de cercetare încearcă să găsească un răspuns studiind creier uman şi alte caracteristici fizice.

Comentarii -

În fiecare an 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăsnite în diverse domenii, medicină, chimie, biologie, pace, literatură etc. De multe ori aceste descoperiri par şi chiar sunt inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc hohote de râs. Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel are loc la universitatea americană  Harvard, la Sandres Theatre. Premiile Ig Nobel sunt înmânate învingătorilor de către laureaţi ai premiilor Nobel. Vă prezentăm în continuare câteva dintre „descoperirile” premiate pentru anul  2018.

Comentarii -

Un grup de cercetători japonezi a descoperit două gene care reglează fazele de somn REM (Rapid Eye Movement), cele în care, se crede, visăm. Descoperirea are la bază studii efectuate asupra şoarecilor de laborator, care însă, chiar şi atunci când nu aveau faze de somn REM, rămâneau la fel de activi şi plini de energie, ceea ce i-a mirat pe cercetători făcându-i să se întrebe care este de fapt rolul somnului REM.

Comentarii -

Vine o vreme când trebuie să ne întoarcem la serviciu după vacanţă... Că am petrecut-o la munte, la mare sau în orice alt loc - nu are importanţă; important este că ne-am relaxat şi ne-am deconectat de la stresul cotidian. Dar odată vacanţa sfârşită, trebuie să ne reluăm activitatea de zi cu zi. Cum să facem însă să menţinem beneficiile vacanţei pe o durată cât mai îndelungată? Este oare posibil acest lucru?

Comentarii -