De ce pneumonia este încă o boală letală
Bacteria Streptococcus pneumoniae, o cauză comună a pneumoniei. Imagine realizată cu un microscop electronic
Macrofage, citokine, celule T - sistemul imunitar are un întreg arsenal de moduri de a lupta împotriva unei infecții. Dar când vine vorba de unele boli, modul în care organismul se apără poate avea consecințe nedorite. În cazul pneumoniei, răspunsul sistemului imunitar poate fi letal.
Pneumonia nu se referă doar la un singur virus sau o singură bacterie. Este o afecțiune care poate fi cauzată de o serie de bacterii, virusuri sau chiar fungi, cea mai frecventă cauză fiind bacteria Streptococcus pneumoniae, cunoscută și sub denumirea de pneumococ, la care ne vom referi în acest articol.
James Clerk Maxwell a descoperit că lumina este formată din unde electromagnetice
Reprezentare grafică a modului de transmitere în spaţiu a undelor electromagnetice
James Clerk Maxwell a fost primul care a elaborat principiul inducției (inclusiv relațiile numerice și geometrice detaliate, pe care nu le vom prezenta aici). Legenda spune că, într-o noapte înstelată, el și-a dat seama pentru prima dată de cea mai importantă implicație a ecuațiilor sale: lumina este o undă electromagnetică, o ondulaţie care se răspândește în spaţiu, pornind de la o perturbare în câmpurile electric și magnetic. Apoi Maxwell a ieşit la plimbare cu soția sa, căreia i-a spus că este singura persoană din lume, cu excepţia lui, care știa cu adevărat ce este lumina stelelor.
Copenhaga va atinge neutralitatea carbonică până în 2025. Cum face asta?
Imagine Copenhaga
Capitala Danemarcei are planuri pentru a atinge neutralitatea carbonică în șase ani, ceea ce ar însemna că Copenhaga ar fi primul oraş din lume care face asta. Și-au propus asta acum șase ani, iar în timpul trecut danezii nu au stat degeaba, dimpotrivă. Astăzi, dacă ai pierdut metroul, până să-ți pară rău, un alt tren sosește în stație (sistemul de trenuri este automatizat, trenurile sosind la 2 minute).
Un vaccin împotriva clamidiozei pare a fi aproape, după ce faza I a unui studiu clinic a arătat rezultate excelente
Bacterii Chlamydia trachomatis (în maro)
În urmă cu câteva zile am publicat o ştire despre rezultatele excelente în testarea unor noi tratamente împotriva Ebola, o boală cumplită care a făcut ravagii în câteva zone din Africa. Noi ştiri interesante vin din domeniul medical: un studiu pe oameni, în faza I, a arătat că un nou vaccin împotriva clamidiozei este sigur și declanșează un răspuns imunitar împotriva bacteriilor care provoacă boala.
Clamidioza este o boală cauzată de infectarea cu bacteria Chlamydia trachomatis, care este o specie de bacterie din genul Chlamydia. Chlamydia trachomatis este bacteria cea mai transmisă prin contact sexual neprotejat. În prezent sunt circa 131 de milioane de noi infecții cu bacteria cauzatoare a clamidiozei în fiecare an în întreaga lume. Chlamydia trachomatis este o bacterie ce are caracteristici specifice atât bacteriilor, cât și virusurilor. Nu poate fi multiplicată în medii artificiale de cultură, întrucât este dependentă de energia celulelor-gazdă.
Teoria relativităţii generale, unul dintre pilonii fizicii moderne, va trebui înlocuită. Iată unde teoria eşuează
Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle
Ideea lui Einstein a fost că gravitația nu este o forță, ci este, în fapt, un efect generat de curbura spaţiu-timpului. Materia curbează spațiu-timpul în vecinătatea sa, iar această distorsiune afectează, la rându-i, modul în care materia se mișcă în univers. Aceasta înseamnă că, potrivit lui Einstein, spațiul și timpul sunt reactive. Ele se deformează în prezența materiei și a tuturor tipurilor de energie.
Einstein a numit teoria sa „relativitatea generală”, deoarece este o generalizare a teoriei relativității speciale. Ambele se bazează pe „independența observatorului”, adică ideea că legile naturii nu ar trebui să depindă de mișcarea unui observator. Diferența dintre relativitatea generală și relativitatea specială este că în relativitatea specială spațiu-timpul este plat, ca o foaie de hârtie, în timp ce în relativitatea generală poate fi curbat.
Observatorul Solar şi Heliosferic (SOHO) a înregistrat o cometă căzând în Soare (video)
Pe 15 august, SOHO (Observatorul Solar şi Heliosferic - Solar and Heliospheric Observatory) a urmărit şi înregistrat o cometă deplasându-se către şi finalmente lovindu-se de Soare. În videoclipul realizat de SOHO puteți vedea, de asemenea, o serie de alte obiecte cosmice în mişcare în jurul soarelui.
În partea de sus a Soarelui puteţi vedea planeta Venus, iar în stânga, nu la fel de strălucitoare, planeta Marte. Nu puteţi vedea Soarele în videoclip, acesta fiind mascat de către astronomi cu un disc.
Cum lupii pot schimba râurile
Când lupii au fost reintroduşi în Parcul Național Yellowstone din Statele Unite, după o pauză de aproximativ 70 de ani, a apărut cea mai remarcabilă „cascadă trofică”. Ce este o cascadă trofică și cum anume pot lupii să schimbe râurile? Vă invităm să urmăriţi materialul de mai jos.
Patru mituri privind găurile negre
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Găurile negre exercită o mare fascinație deopotrivă asupra specialiștilor, simplilor iubitori de știință ori curioșilor din toată lumea. Ideea existenței unei regiuni din spațiu cu caracteristici atât de neobișnuite, cum ar fi existența unei linii (orizontul evenimentelor) care, odată trecute, nici lumina nu mai poate scăpa, ori care ar în centru o singularitate (un punct unidimensional care conţine o masă enormă într-un punct infinit de mic din spaţiu-timp) este spectaculoasă. Dar subiectul găurilor negre este însoțit de nenumărate mituri. Iată patru mituri privind găurile negre.
Cum pot peştii-lanternă să înoate în grup în întuneric (video)
Peștii-lanternă au organe cu bacterii strălucitoare, pe care le folosesc pentru a transmite semnale luminoase.
Un sfert din speciile de pești înoată în grup. Acest comportament este rar noaptea. Peştele-lanternă înoată însă şi noapte în grup, folosind organe speciale umplute cu bacterii bioluminescente pentru a crea semnale luminoase, observate de ceilalţi din grup.
Cele mai mari economii ale lumii, în funcţie de PIB (grafic)
PIB-ul întregii planete a crescut cu 6,9% în 2018, de la 80,2 trilioane de dolari în 2017 la 85,8 trilioane de dolari. Aproape jumătate din această creștere a venit de la cele mai mari două economii ale lumii: Statele Unite, cu 20,5 trilioane de dolari (cu 5,4% mai mare față de 2017) și China, cu 13,6 trilioane de dolari (în creștere cu 10%). Nu, România nu este în acest grafic.
Clic pe imagine pentru o rezoluţie superioară. credit: howmuch.net
Problema cu măsurarea cuantică
Orbitalii atomici ai electronului în atomul de hidrogen, la energii diferite. Probabilitatea de a găsi electronul este dată de culoare (cu cât mai strălucitoare, cu atât mai mare probabilitatea). Credit: wikipedia.org
Iată o problemă reală: nu știm cum se efectuează o măsurare în mecanica cuantică. Subiectul este astăzi discutat mai degrabă de filozofi, fiind aproape ignorat de fizicieni. Mecanica cuantică predată astăzi este cunoscută sub numele de „Interpretarea Copenhaga”. Iată esența. Particulele sunt descrise de un obiect matematic numit „funcție de undă”, de obicei notat cu Ψ („Psi”). Funcția de undă este uneori ascuțită cu vârf și arată mai mult ca o particulă, alteori este întinsă și arată mai degrabă ca o undă. Ψ este, practic, întruchiparea dualității undă-particulă.
Nu toate virusurile ne îmbolnăvesc. În fapt, unele virusuri ne protejează sănătatea
Credit: NIAID
Virusurile sunt cunoscute mai ales pentru natura lor agresivă și infecțioasă. Este adevărat, majoritatea virusurilor provoacă boli, care variază de la o răceală ușoară până la afecțiuni grave, precum sindromul respirator acut sever (SARS). Virusurile invadează celula gazdă, preluând controlul mecanismului celular, generând noi particule virale, care vor continua să infecteze mai multe celule, producând boli.
Dar nu toate virusurile sunt nocive. Unele virusuri pot ucide bacterii, în timp ce altele pot lupta împotriva unor virusuri mai periculoase. Așadar, avem mai multe virusuri protectoare în corpul nostru.
Două noi tratamente, cu o rată de succes de circa 90%, transformă Ebola într-o boală vindecabilă! Iată cum funcționează aceste tratamente
Reprezentanți ai comunității vin să viziteze o familie din periferia Beni pentru a informa despre Ebola
În cadrul unui studiu clinic în Republica Democrată Congo au fost testate noi medicamente împotriva Ebola, cu rezultate excelente.
Eforturile cercetătorilor de a identifica soluții eficiente în lupta împotriva Ebola au dat în fine rezultate, două tratamente experimentale funcționând atât de bine, încât acum vor fi oferite tuturor pacienților din Republica Democrată Congo. Noile terapii au vindecat circa 90% din pacienții infectați recent. Progresele efectuate dau speranțe că epidemia de Ebola din estul Congo va fi în curând eliminată, iar noile focare vor fi stinse mai ușor. Unul dintre cele două medicamente noi testate a redus rata mortalității la 6%.
Într-un mediu haotic și violent, precum cel din Congo, oameni de știință și medici din Republica Democrată Congo au efectuat un studiu clinic cu noi medicamente pentru a încerca să combată o epidemie de Ebola care durează de circa un an. Luni, reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății și ai Institutului Național de Sănătate au anunțat că două dintre tratamentele experimentale par să crească dramatic ratele de supraviețuire.
În timp ce un alt vaccin experimental fusese dovedit eficient în a proteja oamenii de la a contacta Ebola, noile tratamente sunt eficiente în vindecarea celor care au fost deja infectați.
Hidrogenul
Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1. Este un gaz ușor inflamabil, incolor, insipid, inodor, iar în natură se întâlnește mai ales sub formă de moleculă diatomică, H2. Hidrogenul este cel mai ușor element chimic.
Hidrogenul elementar are o pondere de 75% din masa universului. În starea de plasmă, se găsește ca element majoritar în alcătuirea stelelor. Hidrogenul elementar este foarte puțin răspândit pe Pământ.
Pentru necesități industriale există diferite procedee de fabricație. De exemplu, hidrogenul poate fi obținut prin electroliza apei (separarea atomilor de oxigen și hidrogen).
Cel mai răspândit izotop al hidrogenului este protiul, care este alcătuit dintr-un proton în nucleu și un electron în învelișul electronic. În compușii ionici poate avea sarcină negativă (anion cunoscut sub numele de hidrură, H-) sau sarcină pozitivă H+ (hidron).
Rata de expansiune a universului este diferită, în funcţie de modul în care este măsurată. Este timpul pentru o nouă teorie a apariţiei şi evoluţiei universului?
Harta radiaţiei cosmice de fond
Este cu siguranță adevărat că există un dezacord științific fascinant între două preziceri ale teoriei Big Bang despre cât de rapid se extinde universul. Și acest dezacord, deși mic, reprezintă o problemă mare, iar astronomii se gândesc deja dacă teoria existentă va necesita modificări și adăugiri. Sau poate că întreaga situație va dispărea printr-o mai bună înțelegere a teoriei existente.
Ecolocația - orientarea în mediu cu ajutorul sunetului, poate fi învățată și practicată și de om
Ecolocația (din limba greacă ēchō = ecou, sunet; + laina locare = a localiza) este o metodă de orientare în mediu și de detectare, identificare şi localizare a obiectelor din jur folosită de unele animale, cum ar fi liliecii, delfinii și unele păsări, prin care acestea își găsesc drumul, hrana sau evită obstacolele în timpul deplasării lor.
Animalul emite o serie de sunete cu frecvență înaltă (adesea neperceptibile pentru om) care ricoșează de obiecte sau obstacole și revin sub formă de ecou (ultrasunete), fiind detectate de urechi sau alți receptori senzoriali. Obiectul este localizat cu mare precizie cu ajutorul direcției ecoului și timpului scurs între emisia și recepția sunetului.
Dar ecolocația poate fi învățată și utilizată și de către om.
Nebuloasa planetară NGC 2022
Deși pare mai mult o vietate microscopică decât un corp cosmic, NGC 2022 nu este cu siguranță din categoria algelor sau meduzelor minuscule. În schimb, este o mare aglomerare de gaz în spațiu, gaz expulzat de o stea care se apropie de sfârșitul vieții sale. Steaua este vizibilă în centrul norului de gaz, strălucind printre particulele de gaz.
Cum funcţionează inducţia electromagnetică
Am văzut deja cum câmpurile electrice și magnetice sunt strâns legate, căci ceea ce un observator vede ca fiind un tip de câmp, un alt observator, într-un sistem de referință diferit, vede ca fiind un amestec al ambelor câmpuri.
Dar relația merge chiar mai profund decât atât. Figura 1, de mai jos, arată un exemplu care nu implică nici măcar două sisteme de referinţă diferite. Acest fenomen al câmpurilor electrice induse, câmpuri care nu apar ca urmare a sarcinilor, a fost o realizare pur experimentală a lui Michael Faraday (1791-1867), fiul unui fierar care a trebuit să lupte împotriva structurii rigide a claselor sociale din Anglia secolului al XIX-lea.
Faraday, în 1831, nu avea decât o idee vagă că electricitatea și magnetismul erau legate între ele, pe baza demonstrației lui Oersted efectuate cu un deceniu înainte, conform căreia câmpurile magnetice sunt generate de curenții electrici.
Poate rezonanța să distrugă orice?
Mergi la minutul 1:50 pentru a vedea cum vibrează paharul
Rezonanţa este un fenomen care apare atunci când frecvenţa cu care este aplicată o forţă în mod periodic este egală ori aproape egală cu frecvenţa naturală a sistemului asupra căruia se acţionează. Două mari probleme apar în momentul în care se încearcă să se distrugă un obiect utilizând sunetul sau orice altă metodă. Prima problemă este că nimic în natură nu rezonează perfect, iar a doua este că aproape orice exemplu de mișcare armonică este de fapt o mișcare armonică atenuată.
Animalele lumii n-au aflat despre graniţe, paşapoarte şamd. Spectacolul unic am migraţiei animalelor pe Terra (video)
Animalele nu au nevoie de pașapoarte sau vize și nu le pasă de granițele țărilor, iar acest lucru este ilustrat în mod clar de animaţia din videoclipul de mai jos. Puteţi vedea traseele migrației a circa 150 de specii de animale, pe baza datelor de urmărire colectate (şi puse la dispoziţie) de peste 11.000 de cercetători din întreaga lume.
Liniile roz urmăresc mișcarea animalelor care acoperă cel puțin 500 de kilometri pe o direcție, timp de cel puțin 45 de zile, combinând aproximativ 8.000 de trasee, pe o perioadă de aproximativ 10 ani. Puteți vedea trasee care se întind din Africa până în Turcia, apoi până în Europa, precum și din Canada până în Statele Unite și invers.
Richard Feynman, despre frumuseţe, în raport cu un artist: "văd mai multe legate de floare decât vede el"
Richard Feynman (1918-1988) a fost unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului al XX-lea şi unul dintre cei mai înzestraţi vorbitori pe teme ştiinţifice din toate timpurile. Autor principal al celebrei teorii a electrodinamicii cuantice, Feynman a fost laureat al Premiul Nobel pentru fizică în anul 1965.
Iată în videoclipul de mai jos, modul în care Feynman explică frumuseţea lumii, pornind de la frumuseţea unei flori, arătând că înţelegerea ştiinţifică a lumii nu elimină plăcerea contemplării ei, ci dimpotrivă, adaugă la aceasta, adâncind, în fapt, misterul.
Scuptura dinamică a lui Ivan Black (video)
Sculpturile lui Ivan Black fascinează prin transformarea acestora pe fondul mişcării. Ivan s-a născut la Londra în 1972. Interesul său pentru sculptură a început de copil, iar mișcarea a devenit repede centrală în activitatea sa, adăugând în timp straturi diferite de complexitate în lucrările sale.
Structura şi funcţionarea unei celule (animaţii)
Celula eucariotă. Organite celulare: (1) nucleol (2) nucleu (3) ribozomi (4) vezicule, (5) reticul endoplasmatic rugos, (6) aparatul Golgi, (7) citoschelet, (8) reticul endoplasmatic neted, (9) mitocondrie, (10) vacuole, (11) citoplasmă, (12) lizozom, (13) centriol.
Celulele sunt cele mai mici unități ale unui organism. Toate celulele au trei lucruri în comun, indiferent de ce tip sunt. Celulele au o membrană celulară, care separă interiorul celulei de exterior, citoplasma, un fluid gelatinos, și ADN-ul, materialul genetic al celulei.
Celulele se împart în două categorii. În prima categorie sunt celulele eucariote. Acestea au organite care includ nucleul și alte părți speciale. Celulele eucariote sunt cele mai avansate, cum ar fi cele găsite în plante sau animale. În cea de-a doua categorie se află celulele procariote. Acestea nu au un nucleu sau organite conținute într-o membrană. Deși au material genetic, acesta nu se află într-un nucleu. Celulele procariote sunt întotdeauna organisme unicelulare, cum ar fi bacteriile.
Psoriazisul. Care e cauza apariţiei şi cum se manifestă
Psoriazisul este o boală a pielii care se manifestă prin formarea de zone de piele îngroșată, roșie, ce generează mâncărime. Primele două starturi ale pielii, de la suprafață, se numesc epiderma și derma. Celulele noi formate la baza epidermei se deplasează în sus în mod constant pentru a înlocui celulele vechi de mai sus. În mod normal, îi ia aproximativ o lună unei celule noi pentru a completa acest proces.
Cum funcţionează clima terestră?
Vă invităm la o introducere în clima terestră, în cinci episoade video. În primul episod veţi face cunoştinţă cu forţele din afara planetei; forţe care au un efect direct asupra climei Pământului. De unde vine toată energia care alimentează vremea? Ce cauzează fluxul şi refluxul?
Apoi veţi afla informaţii interesante despre atmosfera terestră. Din ce este făcută atmosfera şi cât de mare este aceasta de fapt? Ce sunt curenţii atmosferici şi care este rolul acestora?
În continuare se va vorbi despre circuitul apei în natură. Cum se formează norii ? Cum circulă curenţii marini?
Vulcanii au un rol important în clima terestră. Chiar dacă pentru noi aceste fenomene par dezastruoase, erupţiile vulcanice au avut, şi au un rol important în stabilitatea climei de pe Pământ.
La prima vedere, Pământul pare responsabil pentru cum arăta viaţa în ziua de astăzi. Dar nu am fi aici fără influenţa pe care a avut-o viaţa asupra Pământului. Haideţi să vedem de ce.
Cu ce viteză se deplasează Pământul în Univers? Cum se deplasează Terra, în cadrul unui sistem solar în mişcare
Mişcarea Pământului în cadrul sistemului nostru solar, care se află, la rându-i, în mişcare în jurul centrului galactic
Dacă vă întrebaţi cu ce viteză ne mişcăm în cadrul mişcării de rotaţie a Pământului în jurul axei sale, răspunsul este relativ simplu. Dat fiind că o rotaţie durează aproape 24 de ore (23 de ore, 56 de minute şi 4,09053 secunde), iar circumferinţa Pământului la ecuator este de 40.075 kilometri, rezultă că un locuitor din zona ecuatorului parcurge cele patruzeci de mii de kilometri cu o viteză de aproximativ 460 de metri pe secundă.
A fost o vreme când pe Pământ a plouat pentru 2 milioane de ani...
La începutul perioadei geologice numite Triasic, pe când continentele planetei erau blocate între cei doi poli în cadrul unui supercontinent, Pangea, Pământul este fierbinte, plat și foarte, foarte uscat. Dar apoi, cu circa 234 milioane de ani în urmă, climatul s-a schimbat brusc, începând să plouă.
Şi a plouat pentru circa 2 milioane de ani...
A treia revoluţie industrială. De ce tânara generaţie, "milenialii", este fundamental diferită de celelalte generaţii
Economia globală e în criză. Economiştii avertizează că ne aşteaptă încă 20 de ani de productivitate scăzută, şomaj ridicat şi inegalitate crescătoare. Economia şubredă alimentează nemulţumirile oamenilor la adresa autorităţilor şi dă naştere la mişcări extremiste pe tot globul. După 200 de ani de activitate industrială, planeta e distrusă de încălzirea globală şi că ne apropiem de a şasea dispariţie în masă de pe Terra. Încotro ne îndreptăm acum?
Teoria şi dificultăţile Internetului cuantic
Suntem în mod clar în era digitală, era informaţiei. Economiile lumii nu mai sunt caracterizate doar de produsele fizice pe care le creează. Dimpotrivă, cele mai mari companii ale lumii nu produc mai nimic "fizic", produsul de bază fiind "informaţia digitală".
Economia digitală depinde în mod fundamental de criptografie. Sunt deja în proces de dezvoltare metode de criptografie cuantică, care să ducă criptografia la nivelul următor.
Suntem în era informaţiei, dar încă în era informaţiei clasice. E nevoie să construim următoarea generaţie de protocoale criptografice, de computere cuantice distribuite, să obţinem noi niveluri de sincronizare a ceasurilor atomice şi precizie extremă în telescoapele interferometrice - pentru a ne muta într-adevăr în era informaţiei cuantice.
Zece diferenţe dintre inteligenţa umană şi inteligenţa artificială
Între inteligenţa artificială şi inteligenţa umană există diferenţe structurale. Ceea ce numim azi "inteligenţă artificială" se referă la reţele neuronale. O reţea neuronală este un algoritm care imită anumite funcţii ale creierului uman. Reţeaua neuronală conţine "neuroni" virtuali care sunt aranjaţi în straturi conectate unele la altele. Aceşti neuroni virtuali transmit informaţii de la unii la alţii şi execută calcule, asemănător neuronilor umani.
Într-o reţea neuronală, neuronii au numere asociate; de regulă au valori între 0 şi 1. Conexiunile dintre neuroni au, de asemenea, valori asociate, numite "greutăţi". Aceste "greutăţi" spun cât de importantă este informaţia unui strat pentru un alt strat.
Ceea ce o reţea neuronală rezolvă, în fapt, este o problemă de optimizare. Iar această optimizare se bazează pe propagarea înapoi, adică atunci când un rezultat nu este bun, se merge înapoi, se schimbă "greutatea" neuronilor şi conexiunilor şi se obţine un rezultat diferit. În felul ăsta reţeaua "învaţă" din greşeli. Această plasticitate a reţelei virtuale vrea să simuleze plasticitatea creierului real.
