Cum funcţionează spălarea creierului
Poate că cea mai cunoscută tehnică de persuadare este spălarea creierului. Termenul a fost propus de jurnalistul Edward Hunter, în cartea sa “Spălarea creierului în China Roșie” (1951). "Spălarea creierului" este o traducere a caracterelor chinezești hsi și nao.
Puterea fricii
Un alt grup de variabile folosite de Hovland l-au constituit caracteristicile mesajului. Una dintre cele mai studiate variabile este gradul de frică indusă de un mesaj. Iată rezultatele unui studiu efectuat la mijlocul secolului trecut de către Janis şi Feshbach.
Interpretarea analizelor medicale (T-Z)
Din seria privind interpretarea analizelor medicale, vă prezentăm azi ultimul articol (indicatorii de la literele T, U, V, X şi Z). Citiţi despre semnificaţia, valorile normale şi bolile asociate cu valorile anormale ale unor indicatori precum testosteron, trigliceride etc.
Caria dentară. Scurt istoric. Rolul salivei
De-a lungul timpului definiţia cariei dentare s-a modificat, evoluând de la un simptom ce apare în cursul evoluţiei – cavitatea carioasă, la conceptul de boală carioasă, termen aflat în uz pentru a descrie o patologie complexă şi foarte variată.
Carcinogeneza
O definiţie a cancerului unanim acceptată este dificil de elaborat. Totuşi, cancerul poate fi considerat o alterare a sistemelor ce controlează şi reglează diviziunea celulară, ce duce la apariţia unor celule fiice modificate, ce se vor multiplica continuu şi anarhic.
Memoria ecoică
Aşa cum ochiul dispune de un sistem de întârziere pentru a se conecta la informaţiile senzoriale, urechea realizează acelaşi lucru. Depozitarea de informaţii auditive, denumită memorie ecoică de Neisser (1967), durează una sau două secunde.
Memoria iconică
În modelul clasic Atkinson & Shiffrin, primul compartiment este denumit registru senzorial. Registrele senzoriale sunt numite astăzi mai degrabă depozite senzoriale. Ele sunt mici sisteme de întârziere asociate fiecărui simţ.
Critici ale modelului Atkinson-Shiffrin
În articolul anterior am vorbit despre modelul celor trei cutii al memoriei. Dar la fel ca toate modelele şi teoriile cu influenţă, modelul Atkinson-Shiffrin a atras numeroase critici. În continuarea articolului vă invităm să citiţi pe scurt care sunt acestea.
Modelul Atkinson-Shiffrin al memoriei
Memoria nu este un lucru. Ea este reprezentată de orice proces care ne permite să utilizăm informaţia stocată anterior în cadrul construcţiilor cognitive din prezent. Procesele pot fi răspândite în creier, iar fiecare sistem de bază are propria formă de memorie.
Ipoteza timpului fantomă
Astăzi ne vom întoarce în timp până la momentul în care... păi... nu suntem prea siguri până când, asta pentru că, potrivit unora, mari fragmente din ceea ce noi credem că reprezintă istoria noastră consemnată de fapt nu au avut loc.
Cum putem şti că realitatea există?
Filosofii nu sunt nepoliticoşi atunci când înţelegerea realităţii de către cei mai mulţi dintre noi ca fiind realism naiv. Până la urmă, atunci când traversăm strada către muncă, tindem să acceptăm implicit că există o realitate externă, independentă de procesul nostru de observare.
Istoria Pământului.Paleozoicul de mijloc(3)
Ne aflăm încă în Paleozoic. Viaţa deja începe să cucerească uscatul după formidabila diversificare a organismelor acvatice, dar tocmai a experimentat o perioadă glaciară ce a dus la o extincţie de proporţii. Continentele se află preponderent în zona sudică.
Rolul conştiinţei în determinarea realităţii
Descartes probabil se gândise la ceva atunci când a zis “Gândesc, deci exist”, dar oare “Gândesc, deci tu exişti” nu ar fi un pic prea mult? Nu şi pentru unele dintre cele mai luminate minţi ale fizicii secolului XX în timpul luptei cu implicaţiile stranii ale lumii cuantice.
Să eliminăm abilitatea de a simţi durere?
Într-un prim articol v-am explicat durerea: de ce există, cum funcţionează şi cum cercetătorii încearcă să-i cuantifice efectele. Deşi durerea a avut un scop precis în evoluţie, nu toată lumea este convinsă că încă mai avem nevoie de durere.
Realitatea: viitorul
Înainte de a incrimina indolenţa tinerilor din ziua de azi, absorbiţi de realităţile virtuale ale jocurilor video şi nu de fructele realităţii aşa-zis adevărate din exterior, să luăm în considerare următoarele. Poate că în fapt ei se autointroduc în viitorul nostru sau poate chiar în prezent.
Cum să-ţi omori timpul fără telefon mobil
A fost odată ca niciodată când statul degeaba şi aşteptatul însemnau exact asta: să stai degeaba, să aştepţi şi atât. Nimic altceva. Astăzi, orice moment liber este petrecut privind într-un telefon. Încetează să mai citeşti acest articol pe telefon. Chiar acum.
Realitatea: un Univers creat din informaţie
Oricare ar fi tipul de realitate în care crezi că te afli, probabil că greşeşti. Universul este un computer şi orice are loc în el poate fi explicat în termenii procesării informaţiilor. Conexiunea dintre realitate şi computere s-ar putea să nu fie însă evidentă imediat.
Realitatea: este totul format din numere?
Atunci când Albert Einstein şi-a terminat într-un final teoria generală a relativităţii în 1916, el şi-a cercetat ecuaţiile şi a descoperit un mesaj neaşteptat: Universul este în expansiune. Această informaţie a ecuaţiilor a fost prea mult chiar şi pentru el.
Mit: Cititul pe ecran afectează vederea
Timpul pe care majoritatea dintre noi îl petrecem în faţa unui ecran a crescut simţitor în ultimul deceniu. Dacă nu suntem la lucru în faţa computerului, e probabil să stăm conectaţi în sfera online printr-un telefon inteligent sau o tabletă.
Somnul. Inteligenţă şi sănătate
Studii recente arată cum somnul ne ajută să devenim mai inteligenţi: în timpul somnului se înmagazinează experienţele trăite de-a lungul zilei, acestea fiind analizate şi integrate în sistemul de cunoştinţe existent. Creierul rămâne extrem de activ în timpul somnului.
Premiul Nobel pentru Fizică 2012. Detalii
Premiul Nobel pentru fizică pe anul 2012 a fost acordat pentru studiul interacţiunii dintre fotoni şi materie, cu posibilitatea manipulării unui atom individual, studii în care mecanică cuantică joacă un rol fundamental. Detalii, în cele ce urmează.
