Morcovii mici. Este consumul lor periculos?
Vă amintiţi de întrebarea bine cunoscută a lui Bugs Bunny: "Ce se întâmplă doctore?". Ei bine, vă voi spune despre ce este vorba: despre consumul de morcovi mici. De ce? Deoarece aceşti morcovi ambalaţi în pungi de polietilenă sunt extrem de apetisanţi.
Noi date privind primii ani după Big Bang

Noile informaţii obţinute cu ajutorul sateliţilor despre radiaţia cosmică de fond ne ajută să înţelegem mai bine ce s-a întâmplat imediat după Big Bang. Această radiaţie conţine informaţii utile despre universul nostru, imediat după naşterea acestuia.
Afecţiuni rare:bărbatul ce se vrea paralizat
Sean O’Connor este un om foarte raţional. Dar a încercat, fără succes, să îşi rupă coloana vertebrală şi încă simte nevoia de a fi paralizat. Sean are sindromul integrităţii identităţii corporale (BIID), care îl face să simtă că membrele nu aparţin corpului său.
Cancer sau Alzheimer. De ce nu ambele?
Următoarea generaţie ar putea atinge vârsta de 100 de ani şi odată cu vârsta apar, inevitabil, şi bolile. Deşi persoanele mai în vârstă sunt mai predispuse la cancer sau la Alzheimer, se pare că este puţin probabil să fie victima amândurora.
Universul în lumina datelor misiunii Planck
Anul acesta, pe data de 21 martie, s-au publicat rezultatele misiunii de cercetare Planck a European Space Agency (ESA), iar rezultatele sale nu numai că aduc date noi şi importante pentru astrofizicieni, dar vin şi cu câteva surprize. Detalii, în continuare.
Acceleratoarele compacte de particule
Fizicienii din Austin, Univ. of Texas, au construit un accelerator de particule care încape pe o masă şi care poate genera energiile şi vitezele atinse anterior doar în cadrul marilor acceleratoare care au sute de metri lungime şi necesită investiţii de sute de milioane de dolari.
Turbulenţa plasmei de fuziune
O glumă veche susţine că aplicaţiile practice ale fuziunii nucleare vor fi realizabile în următorii 20 de ani şi aşa va fi întotdeauna. Un fenomen simplu explică de ce aplicaţiile practice ale reacţiilor de fuziune nucleară sunt dificil de realizat.
SN 2011fe - o supernovă neobişnuită
În luna august a anului 2011 s-a observat apariţia orbitoare a celei mai apropiate şi mai strălucitoare supernove de tipul Ia. Supernovele de acest tip sunt considerate „lumânări standard" ce permit măsurarea expansiunii Universului. Mai multe detalii, în continuare.
Vibraţiile stelelor muribunde
Astronomii din Austin, University of Texas împreună cu colegii lor au folosit telescopul Otto Struve, de 2,1 m, al McDonald Observatory, pentru a descoperi vibraţiile rămăşiţelor cristalizate ale unei stele aflate la sfârşitul ciclului de viaţă, indicii utile pentru astronomi.
Impulsul şi energia cinetică. Comparaţie
Impulsul şi energia cinetică sunt ambele măsuri ale cantităţii de mişcare şi au fost subiectul unei dispute secundare în cadrul controversei Newton-Leibniz, asupra celui care a inventat analiza matematică şi anume care ar fi fost adevărata măsură a mişcării.
Mersul la sală şi pericolele muncii de birou
Exerciţiile fizice nu sunt un antidot pentru problemele cauzate de activitatea prelungită de birou. Perioadele lungi de muncă la birou sau de stat în faţa televizorului ne pot scurta dramatic durata de viaţă, chiar dacă ne antrenăm zilnic. Aşadar, ce este de făcut?
Găurile negre supermasive. Date noi
Very Large Telescope Interferometer al ESO a obţinut cele mai detaliate observaţii realizate vreodată ale prafului din jurul imensei găuri negre aflate în centrul unei galaxii active, observaţii care arată că acest praf este împins spre exteriorul găurii negre.
Sunt rujurile periculoase pentru sănătate?
Un ruj seducător, cu o culoare care ne stă bine, ne face să ne simţim mai frumoase şi mai atrăgătoare! Suntem însă sigure că acest secret al frumuseţii nu ascunde pericole? Un studiu recent a arătat cum multe rujuri conţin metale periculoase pentru sănătate.
Impulsul. Conservarea impulsului
Vom vorbi astăzi despre conservarea impusului. Să ne întoarcem la povestea imposibilă a lui Jen Yu şi Iron Arm Lu. Pentru simplitate îi vom reprezenta ca două bile de biliard obişnuite (imaginea a). Poate părea o simplificare drastică, dar putem vedea lucrurile şi astfel.
5 descoperiri noi din domeniul psihologiei
Vă propunem o trecere în revistă a 5 noi descoperiri din psihologie: cafenelele şi creativitatea, un truc pentru renunţarea la fumat, speranţa vindecării de Alzheimer, pierderea în greutate şi funcţionarea creierului, inclusiv un test: salvezi câinele sau persoana?
Suntem cu toţii conectaţi?
Poate că sunt condiţionată de faptul că sunt din New York, dar când mă minunez de interdependenţa fenomenelor vieţii, de multe ori nu mă pot abţine să nu aud în minte spotul publicitar al unei companii de telefonie ce era extrem de popular pe aici, prin anii ‘90.
Ipoteza Gaia în lumina datelor recente
Încălzirea globală ar avea loc şi mai repede dacă pădurile nu şi-ar face simţită prezenţa chiar şi la nivelul norilor. Este oare posibil ca Gaia (zeiţa Pământului la grecii antici) să nu fie chiar atât de neajutorată? Iată ce dezvăluie studiile noi în acest domeniu.
Uraganele venusiene, tot mai puternice
Tăria vânturilor cauzate de super-uraganele de pe Venus devine tot mai mare. Fiind cea mai apropiată planetă de Pământ, Venus este un obiect ceresc relativ uşor de observat. Cu toate acestea, există multe mistere în ceea ce priveşte mişcările atmosferei Luceafărului nopţii.
Cum să înregistrezi 1000 TB pe un DVD
Trăim într-o lume în care volumul informaţiilor sub formă digitală se află într-o continuă creştere. Aproximativ 90% din datele existente în lume au fost generate în ultimii doi ani. Întrebarea evidentă care rezultă de aici este: cum putem să le înregistrăm pe toate?
Vor fi 11 mld. de oameni pe Terra în 2100?
O nouă analiză statistică arată că populaţia lumii ar putea ajunge la aproape 11 miliarde de oameni până la sfârşitul secolului, potrivit unui raport ONU emis în data de 13 iunie, anul curent. Aceasta ar fi cu aproximativ 800 de milioane (8%) mai mult decât prognoza anterioară.
Castorii şi sechestrarea carbonului
Castorii nu vor salva lumea, dar îşi aduc mica lor contribuţie în ceea ce priveşte captarea şi depozitarea carbonului. Barajele pe care le construiesc şi mlaştinile care apar ca rezultat al activităţii lor ţin la păstrare o cantitate surprinzătoare de carbon.
