Cât zahăr ar trebui să consumăm pe zi?

Zahărul adăugat este cel mai nociv aliment din dieta modernă. Acesta oferă calorii fără elemente nutritive adăugate şi vă poate deregla metabolismul pe termen lung. Consumul excesiv de zahăr este asociat cu creşterea în greutate şi cu diferite boli, precum obezitatea, diabetul zaharat de tip II şi bolile de inimă.

Este un an al câinelui egal cu 7 ani ai omului?

Mit: Un an de câine este egal cu în jur de şapte ani umani. Este un mit cunoscut că un an câinesc este egal cu şapte ani calendaristici, deoarece durata de viaţa a câinilor este aproximativ de şapte ori mai mică decât durata medie de viaţa a oamenilor. Aşadar un câine de doi ani este echivalentul unui adolescent de paisprezece ani în ceea ce priveşte procesul de îmbătrânire.

Cosmosul a fost însămânţat cu elemente grele în tinereţe

Noile dovezi despre existenţa elementelor grele răspândite uniform între galaxiile din roiul gigantic Perseu vin în sprijinul teoriei că Universul a străbătut o tinereţe zbuciumată şi violentă cu mai mult de 10 miliarde de ani în urmă. Acea perioadă explozivă este responsabilă pentru însămânţarea cosmosului cu elemente grele importante pentru viaţa însăşi.

Materia întunecată: experimentul LUX nu a detectat nimic

O echipă de cercetători din SUA, cu un detector foarte sensibil pentru materie întunecată, tocmai a finalizat primul rând de teste. Nu a găsit nimic, dar aceasta este totuşi o ştire foarte importantă.

Ar putea bosonul Higgs explica materia întunecată?

Bosonul Higgs, recent descoperit, este cunoscut în special pentru rolul său important în ceea ce priveşte mecanismul prin care particulele dobândesc masă. În prezent, unii fizicieni se întreabă dacă bosonul Higgs ar putea juca, de asemenea, un rol la fel de important în generarea materiei întunecate şi a materiei barionice din universul timpuriu.

Cu un pas mai aproape de realizarea primului computer cuantic

Oamenii de ştiinţă lucrează pentru a produce cele mai rapide şi mai puternice calculatoare din lume, ei fiind cu un pas mai aproape de realizarea practică a primului prototip ce utilizează microunde pentru ecranarea atomilor ce stau la baza acestei noi generaţii de computere faţă de efectele nocive ale zgomotului exterior.

Misterul din Puma Punku

Sunt într-adevăr structurile din piatră de la Puma Punku atât de complicate încât civilizaţia Tiwanakan să nu le fi putut executa fără un ajutor din afară? Astăzi noi vom escalada înălţimile munţilor Anzi pentru a privi un complex antic care a fost învăluit în mister mai mult decât oricare altul de pe Pământ: Puma Punku, un complex din piatră care face parte dintr-un ansamblu mai mare denumit Tiwanaku.

În paşi cuantici spre Big Bang

Fizica din prezent nu poate descrie ce s-a întâmplat în momentul Big Bangului. Teoria cuantică şi teoria relativităţii eşuează în ceea ce priveşte descrierea stării Universului din momentul Big Bangului, în care acesta era caracterizat de o densitate şi o temperatură aproape infinite. Doar o teorie atotcuprinzătoare a gravitaţiei cuantice, care ar unifica aceşti piloni fundamentali ai fizicii ar putea oferi o imagine asupra modului în care Universul a apărut.

Planetele false ne arată distanţa până la geamănul Pământului

Există o planetă ca Pământul la o distanţă de doar 12 ani - lumină; destul de aproape pentru ca steaua ei asemănătoare cu Soarele să fie vizibilă cu ochiul liber. Acesta este rezultatul unui model care utilizează planete false pentru a estima numărul de pământuri extraterestre pe care misiunea Kepler, acum încheiată,  nu a reuşit să le detecteze.

Îţi aminteşti mai greu negările false decât descrierile false

Să minţi e uşor, oricine poate face asta – să-ţi aminteşti ce minciuni ai spus şi cui, este partea mai dificilă. Iar ceea ce o persoană îşi aminteşte mai târziu depinde întocmai de modul în care ei au minţit, potrivit unui studiu publicat în Journal of Applied Research and Memory Cognition. În cadrul studiului lor, Vieira si Lane (2013) au comparat două tipuri de minciuni: (1) o scurtă negare şi (2) o descriere falsă.

Suntem predispuşi genetic să ne concentrăm pe aspectele negative

Aproximativ 50% dintre caucazienii au varianta genei ADRA2b. Potrivit unui nou studiu publicat în Psychological Science (Todd şi colaboratorii, 2013) unele persoane sunt predispuse genetic să identifice evenimentele negative automat. O genă numită ADRA2b pare să îi facă pe oameni să acorde o atenţie specială evenimentelor ce stârnesc emoţii negative.

Baconul este bun sau rău pentru sănătate?

Mulţi oameni au o relaţie de dragoste-ură cu baconul. Le place gustul şi faptul că este crocant, dar sunt în continuare îngrijoraţi, deoarece carnea procesată şi grăsimea le pot face rău. Ei bine, există multe mituri în istoria nutriţiei care nu au trecut testul timpului. Iată, în continuare, ce spun studiile ştiinţifice realizate despre acest subiect.

5 substanţe nutritive ce se găsesc doar în carne, peşte şi ouă (nu în plante)

Creierul uman este cel mai complex organ din univers. De asemenea, este şi organul care consumă cea mai multă energie, în comparaţie cu greutatea sa. Creierul are aproximativ doar 2% din greutatea corpului nostru, dar foloseşte 20% din energie. Acest organ remarcabil a evoluat timp de milioane de ani. În tot acest timp, oamenii au fost omnivori. Au mâncat atât carne, cât şi vegetale.

Materiale plastice din plante

Poliuretanii sunt materiale plastice versatile. Ei pot fi folosiţi pentru a crea materiale spongioase flexibile pentru perne, roţi solide pentru role, lacuri pentru mobilă, adezivi, plăci de surf, izolaţie pentru pereţi şi frigidere, panouri laterale pentru maşini agricole, pneuri şi o serie de alte produse.

Noi protectori împotriva diabetului

O nouă clasă de celule imune ar putea oferi protecţie împotriva diabetului zaharat de tip 1 prin suprimarea altor celule ale sistemului imunitar. Organismele noastre sunt protejate de celulele albe din sânge numite celule T care identifică şi distrug infecţiile, tumorile şi alte ameninţări. Dar aceşti străjeri sunt păziţi la rândul lor de celule T de reglare, care suprimă proliferarea altor celule T şi împiedică sistemul nostru imunitar să declanşeze o reacţie împotriva propriilor noastre organisme.

Depistarea Alzheimer cu... untul de arahide

Noul test pentru boala Alzheimer necesită doar puţin unt de arahide şi o riglă. Folosind doar o riglă şi o linguriţă de unt de arahide, cercetătorii de la University of Florida au dezvoltat un nou test pentru a facilita diagnosticarea bolii Alzheimer (Stamps şi colaboratorii, 2013). Testul se bazează pe faptul că una din primele zone ale creierului care este afectată de boala Alzheimer este zona olfactivă.

Cum ucide poloniul? (vorbind despre Arafat...)

La 9 ani de când liderul palestinian Yasser Arafat a murit în Franţa, din motive rămase misterioase, ipoteza otrăvirii acestuia cu poloniu 210 devine din ce în ce mai puternică, chiar dacă nu reprezintă încă o certitudine. Ce este însă acest misterios poloniu şi cum ucide? După ce Yasser Arafat a murit în Franţa, pe 11 noiembrie 2004, s-au făcut o serie de ipoteze legate de cauzele care au dus la decesul acestui personaj important.

Constanta alfa şi expansiunea Universului

În căutarea unei explicaţii pentru misterioasa energie întunecată care duce la expansiunea accelerată a Universului, o posibilă explicaţie ar putea fi legată de dependenţa aşa-numitei "constante alfa" (care caracterizează interacţiunea electromagnetică) de densitatea materiei. Oamenii de ştiinţă au reuşit să măsoare acest număr extrem de important în fizică atât pe Terra, cât şi în spaţiul interstelar.

Lumina şi undele vizuale

Lumina este o formă de radiaţie electromagnetică. Este acelaşi tip de energie ca în cazul undelor TV şi radio. Aşa cum arată diagrama, lumina vizibilă corespunde unui segment mic din spectrul electromagnetic. Frecvenţa luminii se referă la numărul de cicluri pe secundă ale radiaţiei electromagnetice. Aceste cicluri sunt fluctuaţii ale intensităţii radiaţiei. Lungimea de undă este distanţa dintre un ciclu şi punctul corespunzător lui din ciclul următor.

• spectrul-electromagnetic

Sistemul vizual. Receptorii şi stimularea

Primul pas în detectarea semnalelor provenind din mediul înconjurător este traducerea energiei din mediu în informaţie care poate fi folosită de către creier. Prima verigă în acest lanţ, pentru fiecare sistem senzorial, este un tip specializat de celulă numit receptor senzorial.