Spune-ți opinia!

Dietele sărace în carbohidraţi (low-carb) sunt minunate. Cercetările arată clar că aceste diete pot ameliora multe afecţiuni frecvente, grave. Aici intră obezitatea, diabetul zaharat de tip II, sindromul metabolic şi alte câteva. Adunate, acestea sunt cele mai grave probleme de sănătate din lume. Acestea fiind spuse, s-a observat o problemă care a fost constant în creştere în ultimii ani, în comunitatea low-carb.

 

 

Multe dogme par a fi acceptate şi multe mituri care nu erau agreate de către ştiinţă au câştigat puncte de sprijin. Aceasta este consecinţa unui fenomen numit „gândirea de grup”, care este frecvent în cercurile de nutriţionişti şi care poate duce la o imagine deformată a ştiinţei.

Aceasta este o mare problemă, pentru că vederile dogmatice şi extremiste nu vor ajuta dieta low-carb să câştige mai multă acceptare. Ele doar îi vor speria pe oamenii inteligenţi şi îi vor pune în defensivă în loc de a-i face dornici să evalueze obiectiv argumentele. În plus, vederile dogmatice, neştiinţifice ne-au adus în primul rând în această dezordine a sănătăţii publice. Să nu facem din nou aceeaşi greșeală.


1. Dieta low-carb este cea mai bună dietă pentru toată lumea


Dietele low-carb sunt foarte sănătoase. Studiile arată în mod constant că ele provoacă o scădere mai mare în greutate şi că diminuează riscul de îmbolnăvire de diferite afecţiuni comparativ cu dietele low-fat, care au eşuat şi care sunt promovate de către organizaţiile din domeniul nutriţiei (1, 2, 3).

Dieta low-carb nu este adecvată pentru toată lumea. Suntem diferiţi şi ceea ce funcţionează pentru o persoană poate să nu funcţioneze pentru alta.

Cunosc mulţi oameni care au dat o şansă dietei low-carb şi cărora nu le-a plăcut, fie pentru că nu au obţinut rezultatele pe care le doreau, fie pentru că pur şi simplu nu s-au simţit bine. Pentru alţii, dieta low-carb poate fi de-a dreptul dăunătoare. Aici intră oamenii care sunt activi fizic, în special atleţii, care au nevoie de mai mulţi carbohidraţi decât persoanele sedentare. Ar trebui să fim conştienţi că persoanele diferite au nevoi diferite şi preferinţe diferite.


2. Carbohidraţii ne îngraşă sigur


Zahărul şi carbohidraţii rafinaţi sunt nocivi – aproape toată lumea este de acord. Dar să defăimăm toţi carbohidraţii bazându-ne pe acest lucru înseamnă să defăimăm toate grăsimile din cauza efectelor dăunătoare ale grăsimilor trans şi uleiurilor vegetale.

Adevărul este că nu toţi carbohidraţii ne îngraşă. Depinde de context şi de tipul de aliment în care se găsesc. Pentru a ne îngrăşa, ei trebuie să fie rafinaţi şi consumaţi în exces. Un bun exemplu sunt cartofii. Singuri, nu sunt foarte interesanţi. Au fibre, o densitate energetică scăzută şi te simţi sătul destul de repede dacă îi mănânci. Pe de altă parte, chipsurile de cartofi, prăjiţi în ulei de porumb, cu sare şi piper şi chiar cu sos – sunt un aliment care îngraşă şi care poate fi uşor consumat în exces. Mulţi oameni din întreaga lume şi-au menţinut o sănătate bună având o dietă bogată în carbohidraţi naturali, din alimente neprocesate, inclusiv kitavanii şi consumatorii de orez din Asia.

 

 

3. Morcovii, fructele şi cartofii nu sunt sănătoşi din cauza carbohidraţilor

Am văzut multe alimente naturale, tradiţionale condamnate de cei care ţin o dietă low-carb din cauza conţinutului în carbohidraţi. Aici sunt incluse alimente cum ar fi fructele, cartofii întregi şi morcovii. Adevărat, este esenţial să limităm consumul acestor alimente într-o dietă foarte săracă în carbohidraţi, ketogenică. Însă nu înseamnă că este ceva în „neregulă” cu aceste alimente.

Oamenii tind deseori să vadă lucrurile în alb sau negru. Un aliment este „bun” sau „rău”. Dar adevărul este că în nutriţie, totul depinde de context şi „sănătos” este un termen relativ. Pentru o persoană care are o dietă occidentală junk food, înlocuirea unora dintre alimentele nesănătoase cu câteva fructe pe zi ar fi „sănătos”. Dar pentru un diabetic care îşi gestionează simptomele cu o dietă ketogenică, aceeaşi cantitate de fructe ar fi „nesănătoasă”.

În opinia mea, fanii dietei low-carb care sperie oamenii făcându-i să nu mai consume alimente integrale precum morcovii şi fructele, fără orice referire la context, nu sunt cu nimic mai buni decât militanţii vegani care răspândesc frica faţă de carne şi ouă.


4. O dietă low-carb ar trebui să fie întotdeauna ketogenică


O dietă ketogenică este una cu foarte puţini carbohidraţi, de obicei sub 50 de gr. de carbohidraţi pe zi, cu un aport extrem de ridicat de grăsimi (60-85% dintre calorii). Cetoza poate fi o stare metabolică foarte benefică, în special pentru persoanele ce suferă de anumite boli precum diabetul, sindromul metabolic, epilepsia sau obezitatea (4, 5, 6). Însă acesta nu este singurul mod de a ţine o dietă „low-carb”.

Low-carb poate însemna orice până la 100-150 gr. pe zi, poate chiar mai mult. În acest interval, există uşor loc pentru câteva fructe pe zi şi chiar pentru cantităţi mici de alimente integrale, bogate în amidon, precum cartofii.

Deşi o dietă foarte săracă în carbohidraţi /ketogenică poate fi cea mai eficientă pentru pierderea rapidă în greutate şi pentru mai multe stadii ale mai multor boli, aceasta nu este potrivită pentru toată lumea. Cunosc o mulţime de oameni care nu s-au simţit bine în cetoză, dar când au adăugat câteva fructe (cu puţini carbohidraţi) au început brusc să se simtă minunat.


5. Toţi carbohidraţii sunt zahăr


Să spunem că toţi carbohidraţii sunt descompuşi în „zahăr” este adevărat, dar înşelător. Tehnic, cuvântul „zahăr” include diverse zaharuri simple precum glucoza, fructoza şi galactoza. Da, amidonul din cereale şi cartofi de exemplu, nu se descompune în glucoză în tractul digestiv, ceea ce creşte nivelul zahărului în sânge. Pentru un diabetic este adevărat că amidonul se transformă în „zahăr” şi creşte „zaharurile” din sânge. Însă pentru alţi oameni, care nu sunt chimişti, cuvântul „zahăr” implică acea chestie albă, granulară, nesănătoasă – zaharoza.

Spunând oamenilor că „toţi carbohidraţii se transformă în zahăr” este o greșeală. Acest lucru îi face pe oameni să se gândească dacă nu există nicio diferenţă între un cartof şi o bomboană. În timp ce zahărul de masă conţine jumătate glucoză, jumătate fructoză, amidonul este doar glucoză. Porţia de fructoză din zahăr este cea mai dăunătoare, amidonul (glucoza) nu are acelaşi efect (7, 8).

Încercarea de a înşela oamenii făcându-i să creadă că amidonul este echivalent cu zahărul/HFCS este necinstită.


6. Este imposibil să câştigi în greutate ţinând o dietă low-carb


Există unii oameni care cred că atât timp cât carbohidraţii şi insulina au un nivel scăzut, este imposibil să se câştige în greutate. Dar adevărul este că e foarte posibil să ne îngrăşăm într-o dietă low-carb, deoarece multe alimente low-carb au acest efect, în special în cazul celor ce sunt predispuşi la mâncatul în exces (aşa cum am fost eu). Aici sunt incluse: brânza, alunele, arahidele şi smântâna grasă. Este foarte uşor să se consume o tonă de calorii din aceste alimente, destule pentru a bloca pierderea în greutate sau chiar pentru a produce din nou câştigarea în greutate. 

În zilele în care am mâncat necontrolat, obişnuiam să consum câte un borcan întreg de unt de arahide organic (70% grăsime, 15% carbohidraţi) în fiecare seară şi m-am îngrăşat foarte rapid, până ce am încetat să mai fac asta. Deşi mulţi oameni pot mânca aceste alimente fără a avea probleme, alţii au nevoie să le modereze consumul dacă vor să poată pierde în greutate fără a restricţiona caloriile.


7. Să bem unt şi ulei de cocos este o idee bună


În ciuda deceniilor de propagandă anti-grăsime, studiile arată că grăsimile saturate nu sunt dăunătoare (9, 10, 11). Nu există niciun motiv pentru a evita produsele bogate în grăsimi lactate, bucăţile grase de carne, uleiul de cocos sau untul. Acestea sunt alimente sănătoase.

Dar doar pentru că o cantitate „normală” de grăsimi saturate este bună, nu înseamnă că adăugarea unei tone de grăsimi în dietă este o idee bună. Este o modă zilele astea să se pună mult unt şi ulei de cocos în cafea. Cred că este în regulă, dacă se face cu moderaţie. Va duce probabil la un apetit redus, astfel încât nu va provoca o creştere în greutate sau altceva asemănător.

Însă dacă adăugaţi 20-30-50 gr. (sau mai mult) de grăsime în dietă în fiecare zi, atunci veţi mânca mai puţin alte alimente nutritive (precum carnea sau vegetalele).


8. Caloriile nu contează


Există o neînţelegere printre unii oameni ce ţin o dietă low-carb referitoare la faptul că numărul caloriilor nu are importanţă. Caloriile sunt o măsură a energiei şi ţesutul adipos din organism este pur şi simplu energie stocată. Dacă organismul consumă mai multă energie decât putem arde, o vom stoca (de obicei ca grăsime corporală). Dacă organismul foloseşte mai multă energie decât primeşte, atunci vom utiliza grăsimea corporală stocată pentru energie.

Unul dintre motivele pentru care dietele low-carb funcţionează atât de bine este că reduc apetitul. Ele îi fac pe oameni să mănânce automat mai puţine calorii, astfel încât nu există nevoia de a număra caloriile sau de a controla porţiile (12, 13). Desigur, aceste diete optimizează de asemenea funcţia unor hormoni metabolici importanţi, cum ar fi insulina, însă unul dintre motivele cheie este acela că ele funcţionează atât de bine încât oamenii încep să consume mai puţine calorii fără a încerca.

Caloriile contează, dar numărarea sau conştientizarea lor nu este necesară în multe cazuri.


9. Fibrele sunt în mare parte irelevante pentru sănătatea oamenilor


Fibrele din dietă sunt materiale nedigerabile de carbohidraţi. Oamenii nu au enzime pentru a digera fibrele şi de aceea ele rămân relativ neschimbate. Totuşi fibrele nu sunt irelevante pentru sănătate, aşa cum par să creadă anumiţi oameni care ţin o dietă low-carb. Fibrele de fapt ajung la bacteriile din intestin, care au enzime pentru a le digera şi le pot transforma în compuşi benefici, precum acidul gras numit butirat (14).

De fapt, există multe studii care ne arată că fibrele, în special cele solubile, produc diferite beneficii, cum ar fi pierderea în greutate şi îmbunătăţirea colesterolului (15, 16, 17). Există multe tipuri diferite de fibre. În timp ce unele nu au niciun efect, altele sunt benefice pentru sănătate.


10. Dacă dietele low-carb vindecă o boală, asta înseamnă că a fost cauzată de carbohidraţi


Mulţi oamenii care sunt sănătoşi metabolic pot menţine uşor consumul carbohidraţilor buni pentru sănătate, atât timp cât ei mănâncă alimente naturale. Totuşi, atunci când cineva devine rezistent la insulină şi obez, regulile metabolice se pare că se schimbă într-un fel.

Persoanele care au disfuncţii metabolice provocate de dieta occidentală pot avea nevoie să evite toate aceste alimente high-carb. Dar chiar dacă îndepărtarea majorităţii carbohidraţilor poate fi necesară pentru a ameliora o boală, nu înseamnă că a fost cauzată de către carbohidraţi. Oamenii sănătoşi care vor să rămână aşa, nu vor avea probleme, chiar dacă ţin o dietă bogată în carbohidraţi, atât timp cât consumă alimente naturale, neprocesate. Prevenirea nu trebuie să fie aceeaşi cu vindecarea.

Ţineţi minte

Gândirea de grup reprezintă o mare problemă în nutriţie. Oamenii tind să treacă de o parte sau de alta – apoi, doar citesc bloguri şi cărţi ale oamenilor care sunt de acord cu varianta aleasă. Aceasta este o mare problemă printre vegani. Ei sunt deseori complet spălaţi pe creier, având concepţii despre ştiinţă grav distorsionate.

Însă am început să observ acelaşi lucru de asemenea şi în comunitatea low-carb. Nu trebuie să ne lăsăm influenţaţi de acest fenomen al gândirii de grup şi să ascultăm întotdeauna şi argumentul opus. Ştiinţa se schimbă tot timpul şi ceea ce azi  e adevărat, mâine se poate dovedi greşit. Aşa că, să continuăm să promovăm beneficiile incredibile ale dietelor low-carb (pentru cei care au nevoie de ele). Dar haideţi să nu ignorăm toate dovezile contrare sau să distorsionăm ştiinţa, doar pentru a ne susţine punctul de vedere. Dacă facem acest lucru, atunci nu suntem mai buni decât veganii.



Traducere de Patricia David 10-myths-within-the-low-carb-community cu acordul autorului

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro