Cum funcționează chirurgia laser pentru ochi?

În 1948 oftalmologul spaniol Jose Igacio Barraquer Moner (da, spaniolii au multe nume...) s-a săturat de soluția numită „ochelari”.  A vrut o soluție pentru vederea imperfectă care să renunțe la ajutoare externe și care să acționeze direct asupra ochilor. Așa că a inventat o metodă chirurgicală care, cel mai probabil, nu va fi pe placul dumneavoastră: lua partea exterioară a corneei, o punea în nitrogen lichid, folosea un fel de strung în miniatură pentru a schimba forma corneei, apoi o reatașa pe ochiul pacientului.

Desigur, în cei 70 de ani care s-au scurs de la încercările lui Moner multe s-au întâmplat în lumea chirurgiei ochiului. Chirurgii moderni pot modifica forma corneei cu metode mai puțin invazive. Vorbim, desigur, despre folosirea laserului, care este atât de precisă, că putem practic scrie propoziții pe fire de păr.

Primele surprize ale Soarelui descoperite cu sonda Parker

Sonda Parker a obţinut primele rezultate deosebit de interesante studiind vântul solar. Astfel, au fost observate turbulenţe neaşteptate, care se propagă asemănător undelor, cu viteze şi energii mult mai mari decât se așteptau oamenii de ştiinţă.

Sonda Parker a fost lansată în august 2018 cu obiectivul de a se apropia cât mai mult de Soare şi a măsura particulele din vântul solar pentru a înţelege mai bine activitatea astrului şi evoluţia acestuia. De trei ori s-a apropiat de Soare la o distanţă de doar 24 milioane de kilometri, ceea ce a fost posibil datorită unui ecran special care o protejează împotriva temperaturilor extrem de ridicate.

Evoluția Soarelui în gigantă roșie [video]

Stelele precum Soarele nostru „consumă” hidrogen din nucleu cea mai mare parte a vieții. Odată ce au rămas fără acest „combustibil”, se transformă în gigante roșii, devenind de sute de ori mai mari, „înghițind” planetele din apropiere.

După cum puteți în această animație, în cazul sistemului nostru solar planetele afectate de evoluția Soarelui vor fi: Mercur, Venus și chiar Pământul, în aproximativ 5 miliarde de ani.

Accesul la electricitate în lume și în România

Clic drepta - View image (pentru o rezoluție superioară)

Beneficiile accesului la electricitate nu trebuie să fie explicate. Nici celor care consideră acest lucru un lucru normal și banal, precum aerul disponibil pentru respirație, nici celor care nu au acces la electricitate,  dar înțeleg și resimt dezavantajele ce decurg din această situație.

16% din populația lumii, adică în jur de 1,2 miliarde de oameni, încă trăiesc fără acces la electricitate. Unde sunt localizați cei mai mulți dintre cei care trăiesc în „beznă”? Probabil că este ușor de ghicit pentru mulți: Africa (în special Africa sub-sahariană), Coreea de Nord și sudul Asiei.

Există planete în jurul găurilor negre?

Un nou studiu arată că în jurul găurilor negre masive ar putea orbita mii de planete bizare. Acestea ar fi luat naştere din condensarea materiei din discul foarte dens care se află în jurul acestor găuri negre.

Câte planete există în univers? Adevărul este că încă nu ştim și nici nu vom ști vreodată numărul acestora. Au fost descoperite mii de planete care orbitează în jurul unor stele mai mult sau mai puţin asemănătoare Soarelui nostru. Se presupune că majoritatea stelelor ar putea avea cel puţin o planetă sau un adevărat sistem de planete, ceea ce ar însemna că în galaxia noastră ar putea exista sute de miliarde de planete! Acestea iau naştere în milioane de ani în perioada în care sistemul solar se formează, din agregarea materiei, la început prin atracţie electromagnetică, pe urmă prin atracţia gravitaţională, din praful şi gazul din discul care orbitează în jurul stelei în formare.

Cele mai „strălucitoare” raze gama din univers

Explozie raze gama (reprezentare artist). credit: nasa.org

Au fost măsurate explozii de raze gama (Gamma Ray Burst) cu energia de sute de miliarde de ori mai mare ca energia fotonilor luminii; un nou record în astronomie. Încă nu este clar fenomenul care produce aceste raze gama: ciocniri de stele de neutroni sau materie în cădere în găuri negre.

În 2018 şi 2019 două grupuri internaţionale de astronomi au reuşit să măsoare cele mai intense raze gama (fotoni cu energii extrem de mari) de până acum. Acest gen de raze gama care provin din univers, din afara galaxiei noastre, se numesc, în engleză, Gamma Ray Burst, GRB, şi sunt produse în fenomene astronomice extrem de violente.

Misterul oxigenului pe Planeta Roşie

Roverul Curiosity, NASA

Noi date obţinute cu roboţelul Curiosity (NASA) pe Marte indică un comportament bizar al oxigenului în atmosfera marţiană. Încă nu se ştie care ar putea fi cauza unui astfel de comportament – dacă este rezultatul prezenţei vieţii pe Planeta Roşie sau, dimpotrivă, rezultatul unor procese fizice de altă natură, care nu au nicio legătură cu viaţa.

Revoluţie în cosmologie: universul are o geometrie neeuclidiană?

Harta radiaţiei fundamentale de fond

O nouă analiză a datelor obţinute cu ajutorul satelitului Plank arata cum că geometria universului ar fi neeuclidiană; universul ar avea o geometrie sferică, în care lumina s-ar putea întoarce de unde a pornind după ce „a înconjurat tot universul”. Dacă aşa stau lucrurile ar fi o revoluţie cu consecinţe greu de imaginat.

Mister cosmic: cea mai mică gaură neagră ori o stea neutronică imensă?

Un grup de astronomi a descoperit recent în galaxia noastră un obiect misterios cu masa de circa trei ori cea a Soarelui, care ar putea să fie o mică gaură neagră sau, dimpotrivă, cea mai mare stea neutronică descoperită până acum. În galaxia noastră ar putea exista miliarde de obiecte cosmice de acest gen.

Iluzie optică: cum structurează sistemul vizual informațiile despre obiectele observate

Priviți imaginea de mai sus, creată de neurologul Edward Adelson la MIT. Este una dintre iluziile optice extrem de simple, dar nu mai puțin uimitoare, care arată complexitatea sistemului vizual uman. Este una dintre iluziile optice de care nu ne săturăm în a ne mira, dat fiind că ce vedem nu corespunde realității și nu e nimic ce am putea face pentru a ne schimba percepția.

Priviți, așadar, pătratele A și B de pe tabla din imaginea de mai sus. Pătratele par a fi în mod clar diferite; pătratul A are, în mod evident, o nuanță mai închisă de gri decât pătratul B. Dar este doar o iluzie...

Dacă vă uitați la imaginea de mai jos, unde cele două pătrate, A și B, au fost conectate cu o bandă, observați că cele două pătrate au, în fapt, aceeași nuanță de gri. Desigur, puteți verifica asta și în alt mod, pur și simplu prin izolarea celor două pătrate (prin acoperirea restului tablei cu o foaie de hârtie, de exemplu).

• iluzie-optica

Joc logic: câți leoparzi, împreună, cântăresc cât un leu?

Un urs cântărește cât un leu și un leopard, luate împreună.
Doi urși cântăresc cât trei cerbi.
Un leopard plus un cerb cântăresc cât un leu.
Câți leoparzi, împreună, cântăresc cât un leu?

• joc-logic

Spunem „orb ca un liliac”, dar sunt liliecii orbi? Și chiar beau liliecii sânge? Și de ce atârnă cu capul în jos? Iată 11 lucruri uimitoare despre lilieci

Liliacul roșu estic (Lasiurus borealis). Credit: wikipedia.org

Să lămurim întâi chestiunea vederii. Într-adevăr, există acestă expresie: „orb ca un liliac”, dar, ca în multe alte situații, este doar o expresie, nu o realitate. Liliecii nu sunt orbi. Cine a văzut un liliac a văzut că are ochi, iar ochii sunt chiar funcționali. Liliecii folosesc vederea atunci când interacționează între ei, pentru a se feri de prădători și pentru a se orienta în spațiu și a găsi hrană.

Cum a apărut această expresie? Greu de spus, dar probabil are legătură cu zborul acestora, ce pare haotic, specific unui animal care nu se orientează prea bine în zborul său rapid.

15 expresii din latină utilizate în mod frecvent în limba română. Dificultăți, ce înseamnă, cum se folosesc

Folosirea expresiilor din limba latină nu sunt doar un semn al erudiției. Uneori simplifică vorbirea, alteori s-au impus în uz și este dificil să le ocolești (exemplu: persona non-grata). Este important ca atunci când le utilizați, să știți care este sensul acestora și cum trebuie folosite în propoziție/frază.

• dificultati-limba-romana

De ce „copil” și alte substantive se scriu, articulate, la plural, cu trei „i”

Unii copii se miră de această ciudățenie a limbii române, și anume că un cuvânt se termină cu trei „i”. Cu certitudine pentru cineva neobișnuit cu această situație, pare straiu. Un străin, de exemplu, care învață limba română, probabil se va mira de modul anevoios în care construim cuvintele.

Iată când și de ce scrie „copiii” cu trei de „i”.

• dificultati-limba-romana

Cinci lucruri pe care nu le știai despre oase

1. Omul are 206 oase. Dar sunt și excepții (unii au 13 perechi de coaste, de exemplu). La naștere omul are peste 300, făcute din cartilaj; unele fuzionează ulterior.

2. În primul an de viață creștem cel mai mult. Atingem înălțimea de adult  și dimensiunea maximă a oaselor în jurul vârstei de 16 ani, cu diferențe între fete și băieți și chiar la același sex.

3. Pe timpul zilei ne scurtăm, pentru că sub efectul gravitației cartilagiul dintre vertebrele coloanei vertebrale se comprimă. Acesta își revine pe timpul nopții. Astronauții, în lipsa gravitației, ajung să se lungească cu până la 3%.

Obezitatea are drept cauză principală numărul mare de celule adipoase. Iată care sunt principalii factori ai obezității

Progresul științific depinde de capacitatea de a identifica întrebările esențiale. În ce privește nutriția și obezitatea, până de curând trei întrebări fundamentale au fost ignorate:
1. Care este caracteristica definitorie a obezității?
2. De ce ar consuma în mod obișnuit oamenii și animalele mai multe calorii decât pot „arde”?
3. De ce excesul de calorii se păstrează sub formă de „grăsime” și nu ca mușchi sau os?

• obezitate

Cum se scrie corect: „zombie” ori „zombi”? Și care este plurarul?

În articolul publicat azi de Agerpres „zombie” par să iasă din pământ... Dar avem o problemă: în limba română se scrie „zombi”, nu „zombie”.

• dificultati-limba-romana

Dificultăți în punerea accentului în limba română

Accentul se referă la  intensitatea cu care se pronunță un cuvânt. În limba română accentul nu are un loc fix în propoziție/frază, cum este cazul cu limba franceză, putând cădea pe orice silabă.

• dificultati-limba-romana

Cum este corect: „ați” sau „a-ți”? Când scriem legat, „ați”, și când cu cratimă, „a-ți”?

Am văzut recent scris la intrarea într-un bloc: „Asigurați-vă că a-ți plătit întreținerea pentru luna în curs!”. Merita adăugat: „Ați plăti întreținerea la timp e o îndatorire cetățenească!”. Dar a doua parte nu a fost pe anunț, e invenția noastră.

• dificultati-limba-romana

Efectul Dunning-Kruger. Cum incompetenții se supraestimează, fără a înțelege competența la cei care o dețin

Ești atât de priceput pe cât te crezi? Cât de bun ești la gestionarea banilor? Dar la recunoașterea emoțiilor? Cât de sănătos ești în comparație cu alte persoane pe care le cunoști? Ești mai bun decât media la gramatică?

Cunoașterea competențelor proprii și cum se raportează acestea la ceilalți e mai mult decât o creștere a stimei de sine. Ne ajută să înțelegem când ne putem baza pe deciziile sau instinctul propriu și când trebuie să cerem un sfat.

Dar cercetările din domeniul psihologiei sugerează că nu suntem foarte buni în a ne autoevalua în mod corect. De fapt, deseori ne supraestimăm abilitățile. Cercetătorii au numit acest fenomen efectul Dunning-Kruger.