11 dintre cele mai hrănitoare alimente

Există doar o cantitate limitată de alimente pe care o putem mânca într-o zi. Pentru a maximiza cantitatea de substanţe nutritive pe care le obţinem într-o zi, este logic să “cheltuim bugetul caloriilor” cu înţelepciune. Cel mai bun mod de a face acest lucru este de a consuma pur şi simplu alimentele care conţin cea mai mare cantitate şi varietate de nutrienţi.

Cum se "mişcă" particulele fundamentale? Un nou experiment

În lumea particulelor elementare sunt valabile legile mecanicii cuantice, o teorie oarecum bizară, în cadrul căreia particulele (şi starea acestora) sunt descrise de aşa-numita „funcţie de undă”. Totuşi, pe ce drum merg particulele cuantice? Un experiment ingenios a găsit un răspuns la această întrebare, care ar putea avea aplicaţii extrem de importante chiar şi în chimie.

Consumul ridicat de sare ar putea agrava simptomele sclerozei multiple

Consumul ridicat de sare ar putea agrava simptomele din scleroza multiplă şi favoriza riscul de apariţie al unei deteriorări neurologice ulterioare, se arată într-un mic studiu observaţional publicat online în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry. Studii precedente au indicat faptul că sarea ar putea altera răspunsul autoimun care este implicat în dezvoltarea sclerozei multiple, dar nu este clar dacă are un efect direct asupra evoluţiei bolii înseşi.

Atrag femeile ce par inabordabile mai mulţi bărbaţi?

Dă-mi voie să fantazez şi să mă gândesc la tine ca fiind o femeie singură. Când spun singură, mă refer la faptul că nu eşti implicată într-o relaţie pe termen lung. Nu, nu vreau să-ţi cer numărul de telefon. Mă gândesc la tine ca fiind o femeie rezervată, mai distantă cu bărbaţii.

De ce Luna ne arată mereu aceeaşi faţă?

O zi pe Luna este de aproximativ 29 1/2 zile terestre. Această perioadă de rotaţie coincide cu perioada de revoluţie în jurul Pământului astfel încât de pe Pământ vom vedea doar aproximativ 59% din suprafaţa Lunii. În momentul în care Luna s-a format viteza sa de rotaţie şi orbita ei au fost foarte diferite faţă de cum sunt acestea în prezent.

Prima impresie. Cum se formează? Cât de relevantă?

Probabil că ai trecut prin asta - cunoşti o persoană nouă şi în câteva secunde simţi vibraţii pozitive sau negative venind de la ea. Aşa realizezi tu procesul de „thin slicing” (literalmente „feliere subţire”) - deduci informaţii despre o persoană bazându-te pe „indicii”, unele mai evidente decât altele. Psihologii au studiat acest proces în detaliu. De exemplu, au demonstrat că ne dăm seama dacă un străin este demn de încredere în mai puţin de o zecime de secundă.

Oamenii de ştiinţă au rezolvat o enigmă de arheologie cerească

Un mister din spaţiu vechi de decenii a fost rezolvat de către o echipă internaţională de astronomi condusă de profesorul Martin Barstow de la University of Leicester şi Preşedintele ales al Royal Astronomical Society.

Biologii au construit un cromozom artificial de la zero

Ca urmare a unor progrese importante înregistrate într-o perioadă de şapte ani, o echipă internaţională de oameni de ştiinţă a reuşit să reconstruiască un cromozom de drojdie pe cale sintetică, cromozom care este pe deplin funcţional. Este un progres remarcabil care ar putea conduce în cele din urmă la obţinerea de organisme "personalizate" create în laborator, oamenii nefăcând excepţie.

Suntem mai fericiţi când vorbim cu străinii, dar tindem să-i ignorăm

A devenit un truism faptul că oamenii sunt „animale sociale”. Și, cu toate acestea, probabil că aţi observat: oamenii din mijloacele de transport în comun sau din camerele de aşteptare par să facă tot ce le stă în putinţă ca să nu interacţioneze. În metroul londonez există o regulă nescrisă conform căreia oamenii nici nu se uită unii la ceilalţi.

Procesul de învăţare este afectat de către stimularea electrică a neuronilor cu dopamină

Stimularea unei anumite populaţii de neuroni de la nivelul creierului poate altera procesul de învăţare, potrivit unei echipe de neurocercetători şi neurochirurgi de la Universitatea din Pennsylvania. Un articol în Journal of Neuroscience descrie pentru primă dată faptul că procesul de învăţare în rândul populaţiei umane poate fi modificat prin stimularea neuronilor care conţin dopamina, localizaţi într-o structură cerebrală profundă cunoscută sub denumirea de substantia nigra.

Rafinarea teoriei lui Stephen Hawking despre masă

Dacă vreţi să aflaţi masa voastră corporală, atunci nu trebuie decât să vă urcaţi pe un cântar şi să urmăriţi indicaţia acului indicator al acestuia. Dar dacă vreţi să cunoaşteţi masa dintr-o regiune din spaţiu, atunci trebuie să ştiţi că nu există niciun echivalent cosmic pentru cântar, astfel încât cel mai bun lucru pe care îl puteţi face este să analizaţi o formulă geometrică.

Devine Pământul tot mai masiv?

Credit imagine: NASA

Pământul pare a fi un loc destul de stabil dacă nu luăm în considerare unele cutremure ocazionale sau unele erupţii vulcanice. Dacă voi credeţi asta, atunci trebuie să vă spun că această impresie este în totalitate greşită. Ne aflăm în permanenţă sub un bombardament constant. Din spaţiu! Dar cum ar putea afecta toate aceste resturi cosmice Pământul? În acest articol veţi afla răspunsul la această întrebare.

Misterul muzicienilor dislexici

Poate un muzician să fie dislexic? Întrebarea ar putea părea ciudată, însă relevanţa acesteia devine clară atunci când analizezi teoriile auditive asupra dislexiei. Știm de mai multe decenii că majoritatea dislexicilor se descurcă prost la procesarea fonologică – segmentarea şi identificarea sunetelor vorbirii şi asocierea acestora cu literele scrise.

De ce cred oamenii că sinuciderea este greşită din punct de vedere moral?

Sondajele publice arată că mulţi oameni văd sinuciderea ca fiind greşită din punct de vedere moral. Când sunt întrebaţi de ce, aceştia se referă de obicei la răul provocat familiei şi prietenilor decedatului şi victimei însăşi. Cu toate acestea, un nou studiu fascinant dezvăluie dovezi care sugerează că un motiv mai important pentru care oamenii cred că sinuciderea este greşită din punct de vedere moral este faptul că îl consideră drept o pângărire a sufletului victimei.

Utilizăm întreaga capacitate a creierului nostru?

De-a lungul anilor mitul cum că am utiliza numai aproximativ 10% din creier a fost larg răspândit iar sursa acestui mit a fost de multe ori atribuită, în mod greşit, lui Albert Einstein. Se pare totuşi că fiecare parte a creierului este utilizată, în ciuda filmelor de la Hollywood şi a unora care v-ar putea face să credeţi acest lucru.

De ce nu vom putea "păcăli" niciodată principiul incertitudinii

Întrebare: De ce nu vom putea „fenta" niciodată principiul incertitudinii? La ce se referă această incertitudine din principiul lui Heisenberg? Răspunsul fizicianului începe astfel: Principiul incertitudinii este de multe ori enunţat sub forma „poziţia şi impulsul unei particule nu pot fi măsurate simultan cu precizie". Citiţi continuarea în acest articol...

Cum sunt privite femeile îmbrăcate în roşu de celelalte femei?

Felul în care ne îmbrăcăm, dar mai ales culorile pe care le purtăm, au o mare influenţă asupra modului în care ne văd ceilalţi. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Rochester University studiind reacţiile femeilor faţă de culoarea îmbrăcăminţii altor femei. Concluzia? Femeile îmbrăcate în roşu sunt privite cu neîncredere, generând reacţii negative din partea celorlalte femei.

Doi astrofizicieni sugerează că în centrul găurilor negre s-ar afla o stea Planck

Doi astrofizicieni, Carlo Rovelli şi Francesca Vidotto, au postat un studiu pe serverul arXiv în care sugerează că în centrul găurilor negre există o structură cunoscută sub numele de stea Planck, nu o singularitate. Această concluzie sugerează, aşa cum cei doi astrofizicieni au observat, că găurile negre vor returna la un moment dat Universului toate informaţiile pe care le-au acumulat în interiorul lor.

Mai mult de 40 de km parcurşi de roverul Opportunity pe Marte

Un nou record de distanţă străbătută de un vehicul pe o suprafaţă diferită de cea a Terrei a fost stabilit recent de către roverul Opportunity pe Marte. Acesta a parcurs mai mult de 40 km, efectuând o serie de studii ştiinţifice care ne ajută să înţelegem mai bine cum este făcută planeta Roşie, chiar dacă multe mistere aşteaptă încă să fie descifrate.

De ce scleroza multiplă este mai frecventă la femei

Identificarea unei noi diferențe între creierele femeilor și ale bărbaților cu scleroză multiplă ar putea explica de ce atât de multe femei dezvoltă boala în comparație cu bărbații, arată într-un comunicat cercetătorii de la Washington University School of Medicine din St. Louis.