Cum funcţionează celula? (1) (video)
Părţile componente ale celulei
În acest articol vă propunem o scurtă prezentare video a principalelor părţi componente ale celulei şi rolului funcţional al acestora. Veţi afla despre sinteza proteinelor, transportul lor la nivel celular, dar şi cum se produce energie în interiorul mitocondriilor şi cloroplastelor.
Ce este „briciul lui Occam”?
William de Occam a fost un filozof medieval care a trăit în perioada 1285-1349. Acesta credea în teza lui Aristotel, conform căreia divinitatea şi natura nu lucrează în mod inutil, ci folosesc mereu un efort minim.
Briciul lui Occam este un principiu care în latină sună în felul următor: Pluralitas non est ponenda sine necessitate (pluralitatea nu trebuie asumată cu necesitate).
Această abordare reprezintă o viziune asupra universului, desemnată ulterior drept principiul parcimoniei.
O altă versiune de a înţelege briciul lui Occam este următoarea: explicaţia simplă ar trebui preferată unei explicaţii complexe a unui fenomen.
Fundamentele geneticii populaţiei
Explicaţia teoretică a comportamentului genetic al unei populaţii de-a lungul timpului este destul de complicată, însă se poate rezuma la câteva concepte esenţiale:
:: Mutaţia - adică schimbarea aleatoare a unui secvenţe de ADN. Mutaţiile au loc cu o frecvenţă de circa 30 per genom per generaţie (aşadar, orice persoană poartă 30 de mutaţii complet noi, care o diferenţiază de părinţi). Mutaţiile sunt complet aleatorii, ca urmare a unor erori de copiere în procesul de diviziune celulară.
:: Selecţia - adică favorizarea anumitor caracteristici în detrimentul altora. Purtătorii acestor caracteristici deţin avantajul reproductiv (de exemplu, în zonele reci ale globului animalele cu blană groasă sunt avantajate).
:: Deriva genetică - adică tendinţa eşantioanelor mici de a reflecta o imagine deformată a populaţiei din care au fost extrase (dimensiunea redusă a populaţiei poate să ducă la schimbări drastice ale frecvenţei genelor în numai câteva generaţii). Altfel spus, deriva genetică (ori fluctuaţia genetică) reprezintă modificarea întâmplătoare a frecvenței alelelor (una din multiplele forme pe care le poate avea o genă) unei gene într-o populație, de la o generație la alta.
Cum au fost descoperite grupele de sânge ale omului
În anul 1901 medicul austriac Karl Landsteiner a observat o reacţie interesantă pe când amesteca sânge provenind de la două persoane neînrudite: uneori sângele se coagula şi forma cheaguri mari. S-a demonstrat că coagularea este o caracteristică ce se moşteneşte, aceasta fiind prima demonstraţie a diversităţii biochimice a populației umane.
Această observaţie a dus la identificarea grupelor sangvine la om. Dacă aveţi grupa 0, A ori B, clasificarea vine de la Karl Landsteiner.
Cum ai vedea sistemul solar, dacă ai călători alături de un foton de la Soare până dincolo de planeta Jupiter
Raportat la vitezele lucrurilor cu care suntem obişnuiţi zi de zi, viteza luminii pare incredibil de rapidă. Dar la scara Universului, viteza luminii este mică. În animaţia de mai jos vă invităm la o călătorie prin sistemul nostru solar, alături de foton de lumină eliberat de Soare, până dincolo de planeta Jupiter. De se opreşte videoclipul după ce "trecem" de Jupiter? Pentru ca durata să fie mai scurtă de o oră... Dimensiunile sistemului nostru solar sunt uriaşe.
De ce ne este ruşine să fim dezbrăcaţi în public?
Animalele sunt dezbrăcate (exceptându-le pe cele pe care le "îmbrăcăm" noi, oamenii). Pentru zeci de mii de ani şi noi, oamenii, am fost dezbrăcaţi. Ce s-a întâmplat? De ce am simţit nevoia să punem ceva care să ne acopere trupurile? E un semn al evoluţiei speciei noastre? Care este sensul ruşinii pe care o resimţim atunci când suntem dezbrăcaţi în prezenţa altora?
Ce este în fapt focul? Cum "funcţionează" o flacără?
Ce face ca focul să ardă? Care este chimia unei flăcări? Care este semnificaţia diferitelor culori pe care le putem distinge într-o flacără? Ce este piroliza? Ce se întâmplă la nivelul atomilor substanţelor implicate în desfăşurarea arderii? Ce rezultă în urma arderii, pe lângă căldură? Cum funcţionează o flacără în condiţii de gravitaţie zero?
Plumbul - ca îndulcitor
Probabil că nimeni nu s-ar mai gândi astăzi să folosească plumbul la prepararea vreunui produs care ar urma să fie consumat. Dar istoria omului este plină de secvenţe care cu greu pot fi astăzi înţelese, în lumina a ceea ce ştim acum. Plumbul a fost utilizat, de exemplu, de vechii romani ca îndulcitor. Ce se întâmplă atunci când, într-o formă sau alta ingeraţi plumb?
Ce generează claustrofobia?
Un procent important (undeva în jur de 10%) din populaţie are un sentiment de disconfort în spaţii închise. O parte din această populaţie are chiar atacuri de panică. Dar ce generează senzaţia de claustrofobie? Să fie vorba despre urmările unei traume din copilărie? Să fie vorba despre ADN? Să fie alte cauze? Vă invităm să urmăriţi ce spune ştiinţa despre claustrofobie...
De ce gânditul ne oboseşte?
Suntem obişnuiţi cu faptul ca după ce depunem un efort mental intens să ne simţim obosiţi. Dar de ce? Ce provoacă senzaţia de oboseală, deşi nu depunem niciun efort fizic? Este creierul ca şi muşchii, în sensul că o suprasolicitare duce la oboseală? Dar este utilizarea creierului de aceeaşi natură ca cea a muşchilor? Cu certitudine că utilizarea muşchilor şi a creierului reprezintă lucruri complet diferite. Şi atunci?
Cum se desfăşoară efectiv un experiment la CERN, prin intermediul LHC (Marelui accelerator de hadroni)?
LHC este cel mai mare accelerator de particule, fiind situat într-un tunel sub CERN (acronim derivat din "Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire"), în apropierea Genevei. Miercuri, pe 3 iunie 2015, LHC a fost repornit după 3 ani de reparaţii şi modernizări, fiind gata pentru "împinge" cunoaşterea noastră către noi limite. Iată cum s-au întâmplat lucrurile (împreună cu o serie de detalii tehnice privind funcţionarea efectivă a LCH)...
Limbajul şi emoţiile maimuţelor
Robert Yerkes, un psiholog comparativ deschizător de drumuri, care a studiat primatele, a scris în anul 1925 despre sunetele prin care comunică cimpanzeii. Ce a propus Yerkes în 1925? "Vocalizele lor nu constituie un limbaj adevărat… Se pare că sunetele sunt în primul rând expresii emoţionale înnăscute. Acest lucru este surprinzător, având în vedere dovada că maimuţele au idei şi pot acţiona cu discernământ uneori… Probabil că pot fi învăţate să îşi folosească degetele, într-un fel, aşa cum comunică persoanele surdo-mute şi astfel să le ajute să dobândească un “limbaj al semnelor” simplu, non-vocal" (Yerkes, 1925)
Percepţia la cimpanzei
Cimpanzeii şi oamenii “sunt mai strâns legaţi unii de alţii decât sunt de alte primate” (Begun, 1992). Probabil aţi auzit că oamenii şi cimpanzeii sunt “99% identici” în ceea ce priveşte structura genetică. Acest lucru este adevărat, dar este puţin înşelător. Aşa cum au subliniat Plomin şi Kuse (1979), lungimea medie a ADN-ului uman este aproape 99% identică cu lungimea corespunzătoare ADN-ului cimpanzeilor, însă diferenţele mici din ADN pot duce la numeroase diferenţe în proteinele generate de ADN.
Psihologia sportului
Psihologia sportului este a treia zonă de frontieră din acest capitol, axată de această dată pe granița dintre psihologie și atletism. Psihologia sportului modern este strâns aliată, de asemenea, cu domeniile psihologiei și fiziologiei exercițiului. (Divizia 47 a Asociației Americane de Psihologie este dedicată "exercițiilor fizice și sportului"). Cercetătorii nu sunt interesați doar de sportivii campioni; ei studiază persoane de toate vârstele care sunt angajate în exerciții fizice pentru recreere și condiție fizică.
Pe urmele primilor astronomi. Ep. 3: În jurul lumii
Vă invităm să urmăriţi cea de-a treia parte a documentarului "Pe urmele primilor astronomi" realizat de către Marc Eduard FRÎNCU şi Ioana-Simina GIURGINCA. În acest episod, intitulat "În jurul lumii", continuăm cu exemple de aliniamente astronomice de pe 4 continente. Aflam detalii despre turnul din Jericho din Orient, alinierile marilor piramide de la Giza, Petra şi Newgrange. De asemenea, vorbim despre astronomia la celți, Teotihuacan și originea astronomică a calendarului mayaş si aztec.
Robotul Philae, aflat pe cometa 67P, a descoperit compuşi organici
Acum câteva luni robotul Philae a reuşit să ajungă pe solul cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko şi să efectueze, cu cele 10 instrumente pe care le are la bord, o serie de măsurători. Primele rezultate sunt publicate zilele acestea şi sunt cu adevărat fascinante.
Cum şi cât protejează cremele de protecţie solară împotriva ultravioletelor?
Sunteţi gata de plecat în vacanţă? Dacă aveţi în program să mergeţi la plajă, atenţie să nu vă „ardeţi”. Razele Soarelui pot să fie extrem de periculoase, atât din punct de vedere estetic, cât şi al sănătăţii. Pentru a ne proteja folosim creme de protecţie solară. Să descifrăm împreună câteva dintre „secretele” acestor creme.
Somnul ne permite să accesam mai uşor informaţiile memorate
Somnul nu doar ne protejează informaţiile memorate pentru a nu fi uitate, dar ne permite să le accesăm mai ușor, potrivit unui nou studiu de la University of Exeter şi Basque Centre for Cognition, Brain and Language. Noile rezultate sugerează că după ce dormim ne este mai ușor să ne amintim anumite întâmplări pe care nu ni le puteam aminti în timpul unei perioade de veghe.
Epidemie de boala legionarilor în New York?
Chiar dacă New Yorkul se confruntă cu cea mai mare incidență de legioneloză din istoria orașului, John A. Sellick, Jr., DO, profesor în medicină la University of Buffalo, nu crede că este vorba despre o epidemie. „Legionella este peste tot”, afirmă Sellick, un expert în boli infecțioase din cadrul School of Medicine and Biomedical Sciences de la University of Buffalo. „Are tendința de a se multiplica în conducte și sistemul de alimentare cu apă, în special la nivelul celor care sunt complexe și vechi.
Pe urmele primilor astronomi. Ep. 2: Astronomia, un fenomen global
Vă invităm să urmăriţi cea de-a doua parte a documentarului "Pe urmele primilor astronomi" realizat de către Marc Eduard FRÎNCU şi Ioana-Simina GIURGINCA. În acest episod, intitulat "Astronomia, un fenomen global", începem călătoria în jurul lumii, descoperind că unele construcţii megalitice nu sunt atât de vechi precum am crezut. Totodată vom descoperi o serie de aliniamente regăsite în mijlocul Oceanului Pacific şi în America de Sud.
Descoperire a cinci găuri negre masive
Găurile negre îi fascinează atât pe oamenii de ştiinţă, cât şi pe cei care nu au nimic de-a face cu aceasta. Descoperirea de noi găuri negre este importantă pentru a înţelege mai bine aceşti monştri cosmici şi procese care au loc în inima galaxiilor. Recenta descoperire făcută de NuSTAR, şi anume a cinci noi găuri negre masive, este din acest punct de vedere foarte importantă şi interesantă, atât din punct de vedere ştiinţific, cât şi tehnic.
