Explicaţia teoretică a comportamentului genetic al unei populaţii de-a lungul timpului este destul de complicată, însă se poate rezuma la câteva concepte esenţiale:
:: Mutaţia - adică schimbarea aleatoare a unui secvenţe de ADN. Mutaţiile au loc cu o frecvenţă de circa 30 per genom per generaţie (aşadar, orice persoană poartă 30 de mutaţii complet noi, care o diferenţiază de părinţi). Mutaţiile sunt complet aleatorii, ca urmare a unor erori de copiere în procesul de diviziune celulară.
:: Selecţia - adică favorizarea anumitor caracteristici în detrimentul altora. Purtătorii acestor caracteristici deţin avantajul reproductiv (de exemplu, în zonele reci ale globului animalele cu blană groasă sunt avantajate).
:: Deriva genetică - adică tendinţa eşantioanelor mici de a reflecta o imagine deformată a populaţiei din care au fost extrase (dimensiunea redusă a populaţiei poate să ducă la schimbări drastice ale frecvenţei genelor în numai câteva generaţii). Altfel spus, deriva genetică (ori fluctuaţia genetică) reprezintă modificarea întâmplătoare a frecvenței alelelor (una din multiplele forme pe care le poate avea o genă) unei gene într-o populație, de la o generație la alta.
Prin combinarea acestor trei forţe s-a ajuns la diversitatea tiparelor genetice şi la marea diversitate a populaţiilor umane.
Sursa: Omul. O aventură genetică de Spencer Wells
