Dublarea dioxidului de carbon din atmosferă pe o planetă fără apă şi fără viaţă ar conduce la o încălzire a acesteia cu circa 1,2°C. Chiar şi neluând în seama efectele complicate ale aerosolilor, lucrurile nu sunt atât de simple pe Pământ. Să considerăm apa...
- Detalii
- Scris de: Michael Le Page
Poluanţii ce formează picături de aerosol în atmosferă au efecte înspăimântător de complexe. Ce cantitate de radiaţii este reflectată de dioxidul de sulf din aer depinde de mărimea picăturilor, înălţimea la care se află, momentul zilei, anotimp şi alţi factori.
- Detalii
- Scris de: Michael Le Page
Eliberăm în atmosferă tot felul de substanţe. Negrul de fum – funinginea – încălzeşte în ansamblu, absorbind căldură, dar răceşte suprafaţa terestră, umbrind-o. Oxidul nitros şi clorofluorocarbonaţii încălzesc planeta, asemenea dioxidului de carbon.
- Detalii
- Scris de: Michael Le Page
Cea mai mare variabilă o reprezintă omul. Dacă ar fi să micşorăm drastic emisiile mâine, nivelul de CO2 ar putea să nu depăşească 400 de părţi la milion. Dar pare improbabil, pentru că doar câteva ţări promit a micşora emisiile la scala necesară.
- Detalii
- Scris de: Michael Le Page
De la gheţarii în curs de topire şi primăverile timpurii la expansiunea zonei în care nu cresc copaci şi la modificarea ariilor de vieţuire ale animalelor sălbatice, există multe dovezi ce susţin ceea ce indică termometrele – Pământul se încălzeşte.
- Detalii
- Scris de: Michael Le Page
Sunt multe lucruri pe care nu le înţelegem despre climatul Pământului. Ceea ce nu este surprinzător, având în vedere complexitatea interacţiunii dintre procesele fizice, chimice şi biologice ce au loc atât pe planetă, cât şi în atmosferă.
- Detalii
- Scris de: Michael Le Page
Combustibili fosili sunt hidrocarburi (substanţe alcătuite din hidrogen şi carbon) formate din rămăşiţele fosilizate ale plantelor şi animalelor, care, precum ne spune şi denumirea de "combustibili", degajă o mare cantitate de energie prin ardere.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Biogeografia, ştiinţa aflată la graniţa dintre geografia fizică şi biologie, studiază distribuţia geografică a organismelor vii. Biogeografia este ştiinţa care uneşte cele două domenii de studiu. Principalele ramuri ale biogeografiei sunt fitogeografia şi zoogeografia.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
În articolul anterior am vorbit despre încălzirea globală şi am menţionat că unul din factorii care produc încălzirea globală este reprezentat de eliberarea în atmosferă a unor gaze rezultate din arderea combustibililor fosili în centralele termice.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Încălzirea globală este procesul de creştere a temperaturii atmosferei şi apelor, determinat de eliberarea în atmosferă a gazelor cu efect de seră. Aceste gaze sunt eliberate în atmosferă ca urmare a activităţi omului, dar şi ca efect al activităţii vulcanice de pe Terra.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Climatul Australiei este pe atât de divers pe cât este de extrem. Terenul uscat şi ars poate fi rapid inundat de lacuri. În ultima vreme, totuşi, continentul s-a confruntat cu secete mai lungi şi mai severe şi incendii îngrijorătoare ale pădurilor.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Scăderea biodiversităţii este produsă de vânătoarea şi pescuitul excesive, distrugerea habitatelor, poluare etc. Unul dintre cele mai mari pericole de care este ameninţată biodiversitatea este distrugerea habitatelor. Mai multe, în continuare ...
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
Agricultura este una dintre cele mai vechi ocupaţii omeneşti, apărută în Mesopotamia. Apariţia agriculturii a determinat formarea primelor aşezări omeneşti şi trecerea de la un mod de viaţă nomad la un mod de viaţă sedentar.
- Detalii
- Scris de: David Jelescu
În fiecare an, în jur de şase furtuni tropicale se transformă în uragane, izbind Insulele Caraibe şi estul Statelor Unite. Da, este o vijelie îngrozitoare, dar cum ajunge astfel şi cum şi când decid oamenii că e vremea ca o furtună să capete „statutul” de uragan?
- Detalii
- Scris de: Kristen Philipkoski
Oriunde are loc un cutremur vei auzi peste tot în presă că a avut „(introdu număr) grade pe Scara Richter”. Dar, surpriză! La scara Richter s-a renunţat cu ani în urmă deoarece era inexactă. Astăzi se foloseşte scara moment magnitudine, pe scurt MMS.
- Detalii
- Scris de: Brent Rose