StereotipuriCu toţii cunoaştem pericolele stereotipurilor negative. Care este însă situaţia celor pozitive? Este cu adevărat un lucru rău să presupui că femeile sunt în contact cu emoţiile lor (mai mult decât bărbaţii)? Sau că imigranţii muncesc mai mult decât majoritatea populaţiei?

 

 

 

Dr. Aaron Kay, profesor la Duke University's Fuqua School of Business, printr-o cercetare pe care a condus-o, arată că stereotipurile pozitive pot fi de fapt mai rele.

Kay, împreună cu colegii săi cercetători, au realizat o serie de studii pentru a testa modalitatea în care oamenii răspund la stereotipuri, atât pozitive, cât şi negative. Într-un prim studiu, un grup de 52 de participanţi au fost expuşi la două articole de ziar diferite, dar false, care descriau descoperiri ştiinţifice în concordanţă cu stereotipurile comune despre africanii canadieni. În scenariul fals pozitiv, articolul de ziar arăta că persoanele de culoare sunt mai atletice decât persoanele albe. În scenariul fals negativ, un articol separat prezenta stereotipurile referitoare la inteligenţa africanilor canadieni. Atunci când au fost întrebaţi dacă există vreo deviaţie în cele două articole, cei care au fost expuşi stereotipurilor pozitive au fost mai puţin predispuşi să raporteze părtiniri (44.4%) faţă de cei expuşi stereotipurilor negative (73,9%).

Într-un studiu care a urmat acestuia, cercetătorii au măsurat modul în care participanţii experimentau o gamă de emoţii atunci când citeau cele două articole de ziar false. Stereotipurile pozitive nu au produs nicio creştere semnificativă a emoţiilor, în timp ce stereotipurile negative au dus la emoţii negative. „Acest lucru arată că stereotipurile pozitive pot fi în mod special adaptate pentru a nu ieşi în evidenţă, comparativ cu stereotipurile negative”, spune prof. Kay.



Chiar mai periculos, cercetătorii au efectuat teste care au arătat modul în care stereotipurile pozitive au impact asupra percepţiilor în mod negativ asupra întregului grup ţintă. Un grup de 154 de participanţi au luat parte la un sondaj în care li se cerea să dea note diferitelor grupuri şi să observe diferenţele care puteau fi explicate în mod natural sau care puteau fi învăţate. Cercetătorii au observat în urma acestui sondaj că stereotipurile pozitive întăresc credinţa că diferenţele generale între albi şi negrii sunt de natură biologică.

„O astfel de asociere poate duce la implicaţii sociale problematice”, afirmă Kay. „Stereotipurile pozitive sunt potente, deoarece influenţează în mod insidios credinţele generale ale oamenilor despre natura diferenţelor de grup şi declanşează, în mod paradoxal, alte credinţe stereotipice negative.”

Într-un al patrulea studiu, participanţilor li s-a cerut să noteze punctele tari şi punctele slabe pentru zece profiluri masculine, ale căror nume, vârstă şi scor la testele de personalitate erau cunoscute. Două dintre cele zece nume erau nume obişnuite pentru persoane de culoare. Participanţii au indicat cât de probabil era ca persoana respectivă să facă un act de binefacere, să trişeze, să fie implicată într-o crimă sau să facă un act de voluntariat sau o binefacere. Cei care au avut o expunere mai mare la stereotipurile pozitive au fost mai predispuşi să asocieze numele obişnuite afro-americane cu trişorii şi criminalii.

„Aceste studii arată cum convingerile privind existenţa unei baze biologice a diferenţelor de comportament dintre albi şi negri sunt mult mai susceptibile de a favoriza stereotipuri negative”, concluzionează Kay. „Atunci când luăm în considerare măsura în care stereotipurile pozitive sunt adesea perfect integrate în discursul public, implicaţiile acestor rezultate sunt într-adevăr semnificative.”


Traducere de Silvia Gergely după dangers-positive-stereotypes, cu acordul Phys.org.

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro