O persoană înţeleaptă a spus cândva că inteligenţa înseamnă să ştii că roşiile sunt fructul unei plante, iar înţelepciunea înseamnă să ştii că nu trebuie să le pui în salata de fructe. S-ar putea să ai o altă concepţie asupra a ceea ce înseamnă înţelepciunea.
Când adulţii sunt întrebaţi ce este înţelepciunea, răspunsurile lor tind să se încadreze în cinci categorii recurente: o componentă cognitivă ce are legătură cu inteligenţa, perspicacitate (abilitatea de găsi soluţii originale), o atitudine reflexivă, grijă pentru ceilalţi, o capacitate de a rezolva problemele din viaţa cotidiană.
Dar până acum, nimeni nu a investigat ce înţeleg copiii prin înţelepciune şi cum se schimbă percepţia lor pe măsură ce cresc. Judith Glück şi colegii ei au făcut un sondaj printre 461 de copii (având între şase şi zece ani) de la două şcoli din zona rurală a Austriei. Ideile referitoare la înţelepciune sunt fireşte supuse unor variaţii culturale, dar aceste noi descoperiri ne oferă nişte indicii iniţiale utile referitoare la modul în care copii percep acest concept ”alunecos”.
Copiilor li s-au pus mai multe întrebări cu final deschis sau nu. De exemplu, li s-a cerut să scrie câteva rânduri despre caracteristicile unei persoane înţelepte şi să citească o listă de 23 de adjective, indicând care dintre ele se aplicau unei persoane înţelepte tipice.
Per total, puţin peste 70% dintre copii au spus că ştiau termenul de ”înţelepciune”, procentul variind de la 43% în rândul celor mai mici, până la 92% în rândul celor mai mari. Majoritatea copiilor au spus că întâlniseră termenul în cărţi, conversaţii de acasă şi în emisiuni sau seriale TV.
Spre deosebire de adulţi, aceşti copii tindeau să se concentreze mai mult asupra aspectelor exterioare ale înţelepciunii – în special asupra isteţimii (mai degrabă inteligenţă fluidă decât cunoaştere concretă) şi a grijii pentru ceilalţi. A existat aici o corelaţie cu vârsta – toţi copiii tindeau să menţioneze aspectul social al înţelepciunii, însă o proporţie mult mai mare a copiilor mai mari a menţionat şi aspectul inteligenţei. De asemenea, copiii mai mari asociau mai adesea înţelepciunea cu vârsta înaintată. Din nefericire, lucrarea oferă puţine exemple de răspunsuri date de copii la întrebările cu final deschis, în ciuda titlului incitant al articolului.
Aspecte mai profunde sau abstracte ale înţelepciunii au fost aparent arareori menţionate de copii, printre acestea numărându-se: a avea o atitudine reflexivă, a rezolva problemele printr-o metodă originală, a avea capacitatea de a rezolva probleme din viaţa reală şi abilitatea de a privi lucrurile în perspectivă. ”Se presupune că astfel de aspecte nu fac încă parte din 'repertoriul psihologic' spontan al copiilor de vârsta aceasta”, su spus cercetătorii.
În mod deloc surprinzător ţinând cont de faptul că erau îndrumaţi, percepţia copiilor asupra înţelepciunii era ”mai precoce” atunci când aceştia foloseau lista de adjective, ei tinzând să bifeze termeni ca ”pansiv” sau ”sensibil”, dar şi termeni ca ”prietenos” sau ”isteţ”, pe care îi menţionaseră în cadrul răspunsurilor libere.
Rugaţi fiind să numească o persoană înţeleaptă, copiii erau extrem de generoşi, menţionând cel mai adesea un bunic sau un părinte. Figurile religioase ori cele din media era menţionate arareori. Copiii au prezentat şi o tendinţă legată de sex în desemnările lor, băieţii numind cel mai adesea figuri masculine, iar fetele - figuri feminine. Băieţii aveau de asemenea tendinţa de a-i cataloga pe oamenii înţelepţi ca fiind ”isteţi”, iar fetele - ca fiind ”frumoşi”, poate ca o consecinţă a stereotipurilor legate de sexe din cadrul tipului de media la care au fost expuşi.
”Concluzionăm în urma descoperirilor noastre că o înţelegere de bază a conceptului de 'înţelepciune' se dezvoltă în timpul şi chiar înainte de anii de şcoală primară”, au spus cercetătorii. ”Cu toate acestea, aspectele mai complexe ale conceptului se diferenţiază în decursul dezvoltării ulterioare.”
Articolul reprezintă traducerea articolului What do kids know about wisdom?, publicat pe site-ul http://bps-research-digest.blogspot.com.
Traducere: Ana Cristina Dumitrache
