Faptul de a te îndrăgosti chiar te face să îţi doreşti copii - mai ales dacă eşti bărbat. Cei care tocmai intră într-o relaţie prezintă o activitate mai pronunţată a ariilor cerebrale care au legătură cu ataşamentul parental atunci când văd un copil decât celibatarii.
Acest lucru a fost deosebit de accentuat la bărbaţi, indicând faptul că ei se gândesc la eventualii copii încă de la începutul relaţiei. Pe de altă parte, ”bărbaţii ar putea fi îngrijoraţi în legătură cu dorinţa partenerei de a avea copii, iar atenţia lor sporită la stimuli veniţi de la bebeluşi s-ar putea baza pe teamă şi pe nevoia de a avea mai multă grijă”, spune Ruth Feldman de la Universitatea Bar-Ilan din Ramat Gan, Israel, care a condus cercetarea.
Echipa lui Feldman a folosit encefalografii pentru a monitoriza activitatea cerebrală a 65 de voluntari, inclusiv proaspăt părinţi, proaspăt iubiţi şi celibatari, în timp ce aceştia priveau poze ale unor bebeluşi – inclusiv bebeluşii părinţilor participanţi – împreună cu alte poze neutre.
Atunci când priveau bebeluşi necunoscuţi, părinţii şi iubiţii prezentau o activare mai pronunţată a zonelor cerebrale asociate cu paternitatea (cum ar fi nucleul accumbens, cortexul cingulat anterior şi amigdala) decât celibatarii. Reacţia era încă şi mai puternică la părinţii care îşi priveau propriii copii.
Mamele şi iubiţii prezentau o activare uşor mai pronunţată a acestor zone decât taţii şi iubitele (Biological Psychiatry, DOI: 10.1016/j.biopsycho.2011.11.008).
”Aceasta sugerează că, deşi ei nu o ştiu, iubiţii se pregătesc psihologic să reacţioneze la bebeluşi”, spune Helen Fisher de la Universitatea Rutgers din New York, autoarea cărţii ”De ce iubim”.
Acest fapt anulează de asemenea presupunerea că bărbaţii sunt mai puţin interesaţi de copii decât femeile. ”Asta arată că într-adevăr nu înţelegem bărbaţii”, spune Fisher.
Personalitatea contează
Fisher tocmai a publicat rezultatele unui sondaj realizat asupra a 6000 de bărbaţi şi femei din SUA care a arătat că există şanse mult mai mari ca bărbaţii să-şi ia un angajament de lungă durată faţă de cineva de care nu se simt atraşi sexual dacă acea persoană are toate celelalte calităţi pe care ei le caută.
”Bărbaţii se îndrăgostesc mai repede, dar la fel de des ca femeile”, spune Fisher. ”Ei sunt mai predispuşi să-şi dorească să se mute împreună cu partenera şi să înceapă o relaţie mai vizibilă din punct de vedere social în primul an decât femeile şi există o posibilitate de 2,5 ori mai mare ca aceştia să se sinucidă atunci când o relaţie se sfârşeşte. ”
Într-un alt studiu, Feldman şi colegii ei au descoperit că şi faptul de a te îndrăgosti pare să te protejeze de emoţiile negative. Ei au arătat unui număr de 55 de proaspăt îndrăgostiţi şi 57 de celibatari şase clipuri video, dintre care două fuseseră alese în scopul de a declanşa emoţii pozitive şi alte două - emoţii negative. S-au folosit electrozi pentru a detecta semne de stres la voluntari.
În timp ce persoanele celibatare prezentau semne de stres atunci când urmăreau clipurile negative, îndrăgostiţii păreau să nu fie afectaţi de ele (Emotion, DOI: 10.1037/a0024090).
”Există ceva în această euforie a îndrăgostirii care acţionează ca un amortizor, astfel încât nu reacţionăm cu adevărat la emoţiile negative”, spune Feldman.
Acest lucru ar putea avea o semnificaţie evoluţionistă: prin suprimarea emoţiilor negative, noilor cupluri le este mai uşor să stabilească o legătură bazată pe încredere. ”Avem nevoie de calm pentru a ne permite să ne îndrăgostim, altfel nu există nicio senzaţie de siguranţă”, spune Feldman.
”Asta arată că dragostea este importantă şi poate reduce stresul”, adaugă Paul Zak de la Universitatea Claremont Graduate din California. El sugerează că nivelurile ridicate ale hormonului numit oxitocină, care are efecte relaxante, sunt probabil responsabile pentru asta.
Textul reprezintă traducerea articolului Falling in love makes men broody, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Ana Cristina Dumitrache
