Optimism"Totul va fi bine". Hai, încearcă să te convingi de acest lucru, deoarece realismul poate dăuna sănătăţii. Cei optimişti se recuperează mai bine după intervenţii chirurgicale cum ar fi o operaţie de bypass coronarian şi au un sistem imunitar mai puternic.

 

 

 

De asemenea, oamenii optimişti trăiesc mai mult, atât în general, cât şi atunci când suferă de cancer, boli de inimă şi insuficienţă renală.

Se consideră că gândurile negative şi neliniştea ne pot îmbolnăvi. Stresul – faptul că credem că suntem într-o situaţie de  risc – declanşează reţele neuronale fiziologice precum răspunsul de tipul “luptă sau fugi” care este mediat de sistemul nervos simpatic. Aceste reacţii au evoluat pentru a ne proteja de pericol, dar dacă, pe termen lung, acestea  se schimbă creşte  riscul de boli cum ar fi diabetul şi demenţa.

Ceea ce au aflat acum cercetătorii este că gândurile pozitive nu lucrează doar reprimând stresul. De asemenea, au şi un efect pozitiv – faptul că te simţi în siguranţă, sau crezi că lucrurile se vor îndrepta, pare că ajută organismul să se menţină şi să se refacă de unul singur. O analiză recentă a diferitelor studii a concluzionat că beneficiile gândirii pozitive asupra sănătăţii au loc în mod independent de traumele cauzate de stările negative cum ar fi pesimismul sau stresul şi sunt comparabile ca magnitudine.


 


Optimismul pare că reduce inflamaţiile induse de stres şi nivelul hormonilor de stres cum ar fi cortizolul. De asemenea, reduce susceptibilitatea la boli prin slăbirea activităţii sistemului nervos simpatic şi stimularea sistemului nervos parasimpatic. Primul sistem influenţează reacţia de tipul "luptă sau fugi", în timp ce al doilea influenţează aşa-numitul răspuns “odihnă şi digestie”.

Să ai o perspectivă roză despre viitor este la fel de util ca a avea o părere bună despre tine însuţi. Cei cu o stimă de sine ridicată – persoanele care se văd într-o lumină mai pozitivă decât îi văd ceilalţi – au răspunsuri cardiovasculare mai scăzute la stres şi se recuperează mai bine, dar, de asemenea, au şi niveluri mai scăzute de cortizol.

Unii oamenii pur şi simplu s-au născut optimişti. Dar oricare ar fi dispoziţia ta naturală, te poţi antrena să gândeşti mai pozitiv şi se pare că, cu cât eşti o persoană mai stresată sau mai pesimistă, cu atât rezultatele vor fi mai bune. David Creswell de la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh, Pennsylvania şi colegii săi le-au cerut unor studenţi care se pregăteau să susţină un examen să scrie scurte eseuri atunci când manifestau calităţi care erau importante pentru ei, cum ar fi creativitatea sau independenţa. Scopul a fost stimularea stimei de sine. Rezultatele au fost comparate cu cele ale unui grup de control. Studenţii care s-au “auto-afirmat” în acest mod au avut niveluri mai scăzute de adrenalină, iar ceilalţi au prezentat hormoni de tipul ‘‘luptă şi fugi’’ în urină în ziua examenului. Efectul a fost mai considerabil în cazul acelora care au dat testul fiind mai îngrijoraţi de rezultatele examenului.




Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Heal thyself: Think positive, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducerea: Ioana Mădălina Ilinca

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro