Un nou studiu realizat de Universitatea Illinois din Chicago (UIC) arată noi mecanisme care explică legătura dintre obezitate și fibrilația atrială (FiA). Datele ar putea sta la baza unor tratamente care ar putea preveni apariția FiA la persoanele obeze și, de asemenea, ar putea opri progresia bolii la cei deja afectați.
Studiul, publicat recent în The Journal of Clinical Investigation, a identificat o enzimă numită NOX2 ca fiind un element esențial în procesele celulare care leagă obezitatea de FiA.
Blocarea acestei enzime în experimentele efectuate pe celule umane și pe modele animale a prevenit și a inversat efectele dăunătoare ale obezității asupra structurii și funcției inimii.
Aceste descoperiri deschid posibilitatea unei noi clase de terapii menite să prevină sau să trateze FiA în rândul populației tot mai numeroase care suferă de obezitate.
Fibrilația atrială este o afecțiune cardiacă comună, caracterizată printr-un ritm cardiac neregulat. Ea poate duce la complicații severe, precum insuficiența cardiacă sau accidentul vascular cerebral, în special dacă nu este tratată.
Obezitatea a fost recunoscută de mult timp ca fiind una dintre principalele cauze ale FiA, însă mecanismele exacte care leagă excesul de grăsime corporală de această afecțiune au rămas neclare.
Obezitatea este unul dintre principalii factori de risc pentru fibrilația atrială, dar până acum nu erau clare mecanismele care duc la această afecțiune. Studiul arată cum stresul oxidativ indus de obezitate, specific cauzat de NOX2, dăunează semnificativ țesutului muscular cardiac.
Stresul oxidativ, un proces declanșat de diverși factori precum obezitatea, diabetul și chiar îmbătrânirea, joacă un rol semnificativ în dezvoltarea multor boli cronice. Acesta apare atunci când „specii reactive de oxigen” (ROS) — molecule extrem de reactive — se acumulează în celule, afectând proteinele, lipidele și ADN-ul.
În studiul realizat la UIC, a fost examinat țesut cardiac prelevat de la pacienți în timpul intervențiilor chirurgicale și s-a descoperit că enzima NOX2 era mai prezentă la persoanele cu indice de masă corporală (IMC) mai mare.
NOX2 este cunoscută pentru producerea de specii reactive de oxigen, iar creșterea expresiei sale la pacienții obezi a sugerat o legătură directă între obezitate, stresul oxidativ și FiA.
Pe măsură ce IMC-ul individului a crescut, s-a observat o severitate crescută a fibrilației atriale. De asemenea, s-a observat o creștere similară în expresia NOX2 odată cu creșterea IMC-ului, ceea ce arată că cele două sunt intrinsec legate.
Pentru a testa dacă NOX2 era într-adevăr responsabilă pentru FiA la persoanele obeze, cercetătorii au realizat o serie de experimente folosind modele animale.
Într-un experiment, șoarecii normali hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi au dezvoltat AFib, în timp ce șoarecii modificați genetic pentru a nu avea gena NOX2 nu au dezvoltat afecțiunea.
Într-un al doilea experiment, șoarecii normali tratați cu un medicament care bloca activitatea NOX2 nu au dezvoltat AFib, în ciuda faptului că au fost hrăniți cu aceeași dietă bogată în grăsimi.
Aceste rezultate au confirmat că NOX2 este un factor cheie în dezvoltarea AFib indusă de obezitate. Prin blocarea acestei enzime, s-a putut preveni apariția bolii, pe modelele preclinice. Această descoperire reprezintă un pas important către dezvoltarea unei terapii țintite pentru oameni.
Într-o altă etapă a studiului, echipa UIC și-a extins cercetările la celulele umane. Folosind celule stem cardiace prelevate de la pacienți cu FiA, cercetătorii au testat efectul unui inhibitor al NOX2 asupra comportamentului celular. Rezultatele au fost impresionante: tratamentul cu inhibitorul NOX2 a redus nivelurile de ROS în celule și a eliminat activitatea electrică anormală asociată cu AFib. Aceste date dovedesc că blocarea NOX2 ar putea fi un tratament eficient pentru AFib la oameni, în special la cei afectați de obezitate.
Conform autorilor studiului, un medicament care blochează această enzimă ar putea avea două utilizări. „Am putea folosi acest medicament pentru a preveni dezvoltarea fibrilației atriale la persoanele care au obezitate, dar care nu au dezvoltat încă afecțiunea. Pentru cei care au deja obezitate și AFib, îl putem folosi pentru a-i trata și a preveni progresia bolii.” – Dr. Dawood Darbar, expert in cardiologie la UIC
Deși medicamentul utilizat în experimentele pe celule și animale nu este încă aprobat de FDA, echipa UIC este optimistă că descoperirile lor vor deschide calea pentru noi opțiuni terapeutice. Ei plănuiesc să caute și să testeze alți compuși care blochează NOX2 pentru a identifica un tratament sigur și eficient pentru utilizarea umană.
Având în vedere creșterea globală a ratei obezității, aceste descoperiri au implicații semnificative pentru sănătatea publică. Cu aproape o treime din populația mondială clasificată ca supraponderală sau obeză, numărul persoanelor expuse riscului de a dezvolta FiA este așteptat să crească.
Obezitatea crește riscul de FiA prin mai multe mecanisme, inclusiv modificări structurale ale inimii, creșterea tensiunii arteriale și activarea unor căi inflamatorii și de stres oxidativ.
Excesul de grăsime corporală contribuie la mărirea atriilor, camerele superioare ale inimii, ceea ce poate perturba activitatea electrică normală și poate duce la ritmuri cardiace neregulate caracteristice AFib.
În plus, obezitatea este asociată cu afecțiuni precum hipertensiunea arterială, diabetul și apneea în somn, toate acestea crescând și mai mult riscul de FiA.
Relația este bidirecțională, deoarece FiA poate agrava starea persoanelor obeze, ducând la complicații precum accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă. Prin urmare, gestionarea obezității este o componentă esențială în prevenirea și tratarea FiA, subliniind importanța controlului greutății în managementul bolilor cardiovasculare.
FiA reprezintă o povară semnificativă și în creștere pentru sănătatea publică în Europa, afectând milioane de persoane și punând presiune pe sistemele de sănătate. Este cea mai comună formă de aritmie cardiacă, cu o prevalență în creștere odată cu vârsta și cu factori de risc precum obezitatea, hipertensiunea și diabetul.
Se estimează că, până în 2030, peste 14 milioane de persoane din Europa vor suferi de FiA, ceea ce va duce la o creștere substanțială a complicațiilor precum accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă și spitalizările.
Această afecțiune nu doar că reduce calitatea vieții, dar generează și costuri economice ridicate legate de tratamente pe termen lung, managementul bolii și pierderea productivității.
Pe măsură ce populația Europei continuă să îmbătrânească, abordarea FiA a devenit o prioritate în sănătatea publică, necesitând strategii preventive mai eficiente și intervenții terapeutice pentru a reduce povara generală a bolii.
Preluare după RaportulDeGardă, publicat sub licența CC BY-NC-SA 4.0.
Imagine: DALE.E, via RaportulDeGarda.ro
