Primul transplant de cord la om din România se leagă de numele chirurgilor Radu Deac şi Șerban Brădişteanu şi a fost efectuat în 1999. Profesorul Radu Deac, considerat "cel mai important chirurg cardiac al ultimelor două decenii", a realizat, de-a lungul carierei, peste 35 de transplanturi, 10.000 de intervenţii pe cord deschis şi 5.000 de intervenţii pe cord închis.
La 5 aprilie 1973, Radu Deac a efectuat prima operaţie pe cord deschis, ajutat de profesorul Ioan Pop.
Primul transplant de inimă l-a efectuat în 1999, la solicitarea (şi împreună cu) medicului Șerban Brădişteanu, la Spitalul de Urgenţă Floreasca. Două săptămâni mai târziu, pe 14 noiembrie 1999, a efectuat, la Târgu-Mureş, al doilea transplant din ţară.
Primul beneficiar al unui transplant de cord a fost Paul Corjautan, care avea 23 de ani şi diagnosticul de cardiomiopatie dilatativă. El a primit inima unei fete, Gabriela Spiridon (21 de ani), victima unui accident de tren. Șansa la viaţă pentru Paul a fost medicul Șerban Brădişteanu, cel care a avut curajul de a realiza, în premieră în România, o astfel de intervenţie. Doctorul Brădişteanu, care la acea vreme era şeful Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară la Spitalul Floreasca, l-a chemat la Bucureşti pe doctorul Deac şi împreună au reuşit să-i dea o nouă şansă la viaţă tânărului Paul.
În 2007, o altă viaţă era salvată prin transplant de cord. Florentina Ștefan (57 de ani), din Botoşani, care era diagnosticată cu cardiomiopatie dilatativă, a primit inima unui tânăr de 18 ani, decedat într-un accident de motocicletă. Operaţia a fost efectuată la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, condus la acea vreme de profesorul Radu Deac.
La începutul anului 2015, a fost efectuat primul transplant de cord cu inimă artificială, pacientul fiind Radu Curcă (44 de ani) din Suceava, care se născuse cu insuficienţă cardiacă. El a primit un stimulator metalic, care îi ajută inima să pompeze sânge în organism. Intervenţia, o premieră pentru România, a durat peste patru ore şi a fost realizată la Institutul pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant din Târgu Mureş, de o echipă condusă de profesorul Horaţiu Suciu, din care au făcut parte medicul Bojan Biocina din Croaţia şi medicul Peter Branecky din Germania.
''Este o pompă care preia sângele şi îl trimite în aortă. Deci sângele este preluat din inimă, rotit şi iese practic cu un debit de până la 10 litri pe minut. Se implantează în vârful inimii, se pune un inel. Practic, muşchiul se taie şi se introduce acest dispozitiv în alveolă, după care această proteză merge în aortă, iar sângele este preluat din ventricul'', explica atunci într-un interviu televizat medicul Horaţiu Suciu.
Inima artificială este conectată la o baterie exterioară reîncărcabilă, care funcţionează minimum şase ore. Medicii spun că pacienţii care au un astfel de implant pot duce o viaţă normală.
Procedeul se realizează de mai mult timp în Europa Centrală, în timp ce în zona Europei de Est au fost începute programe similare în Croaţia — în 2007, în Ungaria — în 2012, în Serbia — în 2013.
Primul transplant de cord din lume a fost efectuat de o echipă de 20 de chirurgi conduşi de medicul sud-african Christiaan Barnard, în 1967.
Preluare de pe AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Andreea Onogea)
