Ar putea omul viitorului să-şi controleze funcţiile biologice cu ajutorul gândurilor? Bazele tehnice au fost deja puse. Cercetătorii au creat o legătură între minte şi celule, permiţând omului să activeze gene doar cu ajutorul gândurilor. "Noi am vrut să folosim undele cerebrale pentru a controla genele. Este pentru prima dată când cineva a stabilit o conexiune între biologia sintetică şi minte", afirmă Martin Fussenegger, bioinginer la ETH Zurich (Institutul Federal de Tehnologie), Basel, Elveţia, care a condus cercetarea.
Cercetătorii speră să folosească tehnologia pentru a ajuta oamenii care sunt incapabili să se mişte ori să vorbească să facă lucruri diverse, ca, de exemplu, autoadministrarea medicaţiei antidurere. De asemenea, aceasta ar putea fi utilizată pentru a ajuta persoanele cu epilepsie să-şi controleze crizele.
În teorie, tehnologia ar putea fi folosită şi în scopuri non-medicale. De exemplu, am putea să ne asigurăm o "injecţie" de hormoni, atunci când avem nevoie, cam ca în societatea utopică creată de scriitorul Iain M. Banks, unde oamenii sunt capabili să secrete hormoni şi alte substanțe chimice pentru a-şi schimba starea de spirit.
Șoarecele întâlneşte omul
Echipa lui Fussenegger a început prin a insera o genă reactivă la lumină în celule de rinichi uman, aflate într-un vas de laborator. Gena este activată (ori exprimată) atunci când este expusă la lumină infraroşie. Celulele au fost modificate în aşa fel încât atunci când gena era activată, aceasta să genereze o cascadă de reacţii chimice care duceau la activarea unei alte gene, stabilită de echipa de cercetători.
Apoi cercetătorii au pus celulele într-un implant de mărimea unei monede de 25 de cenţi, împreună cu un LED cu lumină infraroşie care putea fi controlat wireless. Implantul a fost inserat sub pielea unui şoarece. O membrană semipermeabilă permitea nutrienţilor vitali să ajungă din corpul animalului la celule.
Odată pregătită această parte a experimentului, echipa s-a ocupat de grupul de voluntari umani. Opt persoane, purtând dispozitive EEG (folosite pentru realizarea electroencefalogramei) pentru monitorizarea undelor cerebrale, au fost învăţaţi cum să manifeste diverse stări mentale pe care dispozitivele să le recunoască, pe baza "amprentei" undelor cerebrale.
Voluntarilor le-au fost arătate tehnici de meditaţie pentru a produce un model de unde cerebrale "relaxate" şi au fost puşi să se joace pe computer pentru a atinge o stare de concentrare profundă. De asemenea, cercetătorii au folosit o tehnică cunoscută drept biofeedback, prin care voluntarii au învăţat prin încercări şi erori să-şi controleze gândurile pentru a aprinde o serie de lumini pe ecranul computerului.
Prin conectarea dispozitivelor EEG la implantul cu LED wireless al şoarecelui s-a putut porni LED-ul, folosindu-se oricare dintre cele trei stări mentale învăţate. Astfel s-a activat gena reactivă la lumină din celulele de rinichi, care, la rândul ei, a activat gena-ţintă. A fost produsă o proteină umană care a trecut prin membrana implantului în sângele şoarecelui, unde a putut fi detectată. "Am ales o proteină care a creat o enzimă uşor de identificat în şoarece, ca o dovadă a conceptului, dar noi credem că putem activa orice genă-ţintă vrem", mai spune Fussenegeger.
Controlul comportamentului
Posibiltăţile care apar odată cu acest tip de experiment sunt nelimitate. De exemplu, celulele din implant pot produce hormoni, aşa că de n-am putea să ne oferim o "porţie" de oxitocină înaintea unui eveniment social stresant, trebuind doar să ne concentrăm un pic asupra unui joc video?
E posibil, în principiu, spune Fussenegger, dar pentru moment echipa sa se focalizează pe crearea unui dispozitiv care să ajute persoane "blocate" (nu se pot mişca ori nu pot vorbi) ori pe cele care suferă de durere cronică să se automedicamenteze.
Pentru persoanele cu epilepsie un dispozitiv similar ar putea să identifice modele electrice specifice care apar în creier chiar înainte de declanşarea unei crize. Ar putea fi posibil să se creeze celule care să reacţioneze la acest model şi să elibereze medicamente care să reducă intensitatea crizei.
Dacă aplicaţiile sunt futuristice deocamdată, munca în sine este foarte interesantă, spune Florian Wurm, şeful structurii de biotehnologie celulară la EPFL din Lausanne, Switzerland. El spune că s-a demonstrat pentru prima oară că e posibil să stabileşti o legătură între două idei importante: biologie sintetică şi controlul minţii.
"Dar trebuie să luăm în calcul aspectele etice şi legale privind uzul acestei tehnologii", adaugă Wurm. "În momentul în care poţi controla genele cu ajutorul gândului, poţi interfera cu modul în care omul se comportă, poate împotriva dorinţei celorlalţi". Wurm nu vrea să zugrăvească o imagine negativă, totuşi. "Nu ar trebui să ignorăm astfel de invenţii. Nu vom avea un dispozitiv medical care să implementeze noile progrese în curând, dar este importantă să luăm în calcul la ce ar putea ajuta".
Fussenegger afirmă că i-ar plăcea să înceapă teste clinice în următorii 10 ani.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului human-thoughts-used-to-switch-on-genes, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
