Tipul potrivit de fericire nu este doar un sentiment minunat, el aduce de asemenea beneficii organismului, până la nivelul "instrucţiunilor" genetice înscrise în codul ADN. Un studiu recent sugerează că genele noastre răspund pozitiv la tipul potrivit de fericire.
Noua cercetare sugerează că tipul potrivit de fericire poate schimba codul care ne defineşte propria fiinţă: genele. Studiul, publicat în revista “Proceedings of the National Academy of Sciences”, a investigat tiparul de expresie a genelor din interiorul celulelor responsabile cu lupta împotriva bolilor infecţioase şi apărarea organismului împotriva substanţelor străine (Fredrickson et al., 2013).
Cei 80 de participanţi la studiu au raportat, de asemenea, nivelele în ceea ce priveşte două tipuri diferite de fericire:
- senzaţia de bine (feeling good) sau fericirea hedonică: tipul de fericire pe care îl obţii în urma auto-recompensării directe, cum ar fi, a lua o masă bună sau a-ţi cumpăra o maşină nouă.
- a face bine (doing good) sau fericirea eudemonică: tipul de fericire pe care îl obţii muncind în scopul unui ideal nobil şi căutând sensul vieţii.
Expresia mai puternică a genelor cu rol în cadrul sistemului imunitar
Cercetătorii au descoperit că oamenii care au experimentat combinaţii ale ambelor tipuri de fericire s-au simţit fericiţi în egală măsură. Pentru o experienţă conştientă, niciunul dintre cele două tipuri de fericire nu o întrece pe cealaltă.
Totuşi, a apărut o diferenţă la nivel genetic. La cei care au avut nivele mai înalte de fericire de tipul “doing good”, a existat o expresie mai puternică a genelor care facilitează producerea anticorpilor şi mecanismele antivirale.
În contrast, oamenii care au avut nivele mai înalte ale senzaţiei de bine, au avut o expresie mai slabă a genelor care facilitează producerea anticorpilor şi a celor care facilitează mecanismele antivirale.
Steven Cole, unul dintre autorii studiului, a explicat:
“Ceea ce ne spune acest studiu este că a face bine şi senzaţia de bine au efecte foarte diferite asupra genomului uman, chiar dacă ele generează nivele similare de emoţie pozitivă. Aparent, genomul uman este mult mai sensibil la diferitele moduri de a atinge fericirea, decât sunt minţile conştiente.”
Prin urmare, în timp ce atât a face bine, cât şi senzaţia de bine ne fac să fim fericiţi, a face bine este tipul de fericire care ne aduce beneficii la nivel genetic.
Autorul principal, profesorul Barbara L. Fredrickson, sugerează că:
“Ne putem face fericiţi prin intermediul plăcerilor simple, dar acele “calorii goale” nu ne ajută să ne extindem gradul de conştientizare sau să ne construim propria capacitate în moduri care să ne aducă beneficii din punt de vedere fizic. La nivel celular organismele noastre par să răspundă mai bine la un alt fel de bunăstare, una bazată pe sentimentul de conexiune şi scop.”
Traducere de Andra Coman după our-genes-respond-positively-to-the-right-kind-of-happiness, cu acordul autorului.
