Consumul de alcool. Efecte la nivel cerebral

Expunerea cronică la alcool duce la adaptări la nivel cerebral care mută sarcinile privind controlul comportamental dintr-o zonă a creierului implicată în luarea deciziilor complexe într-o zonă asociată cu formarea obiceiurilor.

Aceasta - conform unui nou studiu efectuat pe şoareci de către cercetătorii de la NIH. Descoperirile cercetătorilor de la NIH (Institutul Naţional de Sănătate) scot la iveală un mecanism biologic care ajută la explicarea consumului compulsiv de alcool şi progresia către dependenţa de această substanţă. Un material publicat online explică toate acestea în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Cortexul prefrontal are rol în luarea deciziilor şi controlul emoţiilor, în timp ce regiunile cunoscute sub numele de nucleu caudat şi putamen au rol în motivaţie şi formarea obiceiurilor. Studii trecute au indicat faptul că indivizii dependenţi de alcool au probleme cu abilităţi mediate de cortexul prefrontal, precum autocontrolul. Aceleaşi persoane au avut de asemenea răspunsuri nervoase exagerate în nucleul caudat şi putamen, răspunsuri despre care au existat premise de a fi în legătură cu consumul de alcool. Pentru a investiga dacă aceste observaţii se datorează schimbărilor din nucleul caudat şi putamen, o echipă de cercetători condusă de Doctor Andrew Holmes de la Laboratorul de Neuroştiinţă Genomică şi Comportamentală din cadrul NIAAA, au măsurat modificările înregistrate la nivelul creierului şoarecilor ce fuseseră expuşi în mod cronic la vapori de alcool. El şi colegii săi au descoperit schimbări majore la nivelul nucleului caudat şi putamenului la aceşti şoareci, inclusiv mărirea dendritelor neuronilor, prelungirile neuronului responsabile de transmiterea semnalelor. Astfel de modificări au fost observate şi în cazul şoarecilor expuşi cronic la amfetamină. Aceste schimbări structurale au fost asociate cu schimbări în plasticitatea sinaptică, abilitatea creierului de a se modifica în funcţie de experienţă, şi activitatea redusă a receptorilor canabinoizi care au rol într-un sistem de semnalizare cu rol în simţuri, dispoziţie şi memorie.

„Aceste descoperiri  oferă informaţii despre cum băutul excesiv afectează procesul de învăţare şi autocontrol la nivel nervos," susţine Doctor Kemmeth R. Warren, director al Institutului Naţional în domeniul Abuzului de Alcool şi Alcoolismului (NIAAA). „Adaptarea cerebrală observată, în sensul transferului către nucleul caudat şi putamen al unui control sporit asupra comportamentului, ar putea reprezenta un pas critic în drumul către instalarea alcoolismului".

Schimbările pe care le-am descoperit sugerează faptul că modul în care nucleul caudat şi putamenul semnalează şi se adaptează la stimulii din mediu a fost alterat de către alcool," a declarat Dr. Andrew Holmes. Aceste rezultate sugerează faptul că alcoolismul ar duce la un număr de adaptări în această regiune cheie a creierului, adaptări ce duc la transferul responsabilităţilor de control al comportamentului către o altă zonă din creier.

Astfel de modificări ar putea conduce la apariţia obiceiurilor compulsive ale alcoolicilor, şi sugerează faptul că tratamentele care au ca scop normalizarea funcţiei nucleului caudat şi putamenului ar putea fi un mod bun de a trata alcoolismul.

Dr. Holmes şi colegii săi adaugă şi că rezultatele lor sugerează faptul că abuzul de droguri nu doar că afectează funcţiile creierului, dar produc un set de adaptări ce scad activitatea anumitor zone ale creierului, în acelaşi timp accelerând-o pe aceea a altora.

Într-adevăr, cercetătorii au descoperit faptul că alcoolismul îmbunătăţeşte capacitatea şoarecilor de a învăţa să folosească un ecran tactil. „O mai bună abilitate de a învăţa lucruri ce depind de nucleul caudat şi putamen este foarte interesantă, deoarece sugerează faptul că alcoolul ar putea conduce la îmbunătăţirea mai multor caracteristici ce ţin de nucleul caudat şi putamen, incluzând aici lucruri precum deprinderea obiceiurilor, ceea ce duce la adicţii," spune Dr. Holmes.