NeuronNutriţioniştii de la Universitatea Davis, California  și de la Centrul de Vest pentru Cercetarea Nutriţiei Umane din cadrul Departamentului American de Agricultură clarifică legătura importantă dintre stres, creierul nostru şi greutatea corporală.

 

 

 

Nu este doar în imaginaţia noastră. Într-adevăr mâncăm diferit atunci când suntem stresaţi.

Aceste descoperiri pot ajuta societatea în lupta contra obezităţii şi pot îmbunătăţi eforturile noastre individuale de a pierde în greutate şi de a ne menţine dorită.

”Devine din ce în ce mai evident faptul că stresul afectează capacitatea noastră de a alege o hrană sănătoasă pentru  o bunăstare pe termen lung”, afirmă Kevin Laugero, cercetător nutriţionist la Centrul de Vest pentru Cercetarea Nutriţiei Umane din cadrul Departamentului American de Agricultură şi profesor adjunct la Departamentul pentru Nutriţie al Universităţii Davis, California.

"Cunoaşterea recomandărilor de regim alimentar este importantă, dar noi trebuie să îi şi sprijinim pe oameni ca de la o vârstă fragedă să fie capabili să găsească modalităţi de gestionare a stresului şi să aleagă pentru organismul lor un câştig pe termen lung, nu o răsplată de moment care dăunează în timp” a mai spus el.

Laugero este membru al secţiei Obezitate şi metabolism din cadrul Centrului de Cercetare înfiinţat în 1980 la San Francisco şi mutat într-o nouă clădire la Universitatea Davis California, în 2006. Centrul este dotat cu un calorimetru uman pentru măsurarea consumului de energie timp de 24 de ore, precum şi cu o bucătărie metabolică pentru studii de caz.

Urmarea unui regim implică o serie de decizii, în primul rând punerea în balanţă a unor recompense de moment şi a consecinţelor pe termen lung (de ex.”ştiu că ar trebui să optez pentru un măr, dar plăcinta cu mere miroase mai bine”). Cercetătorii au studiat probleme de luare a deciziilor, precum: este gestionarea greutăţii afectată de capacitatea noastră de a recunoaşte consecinţele pe termen lung ale deciziilor noastre? Ne afectează factorii psihologici, cum ar fi stresul, modul în care luăm deciziile?


Pierderea în greutate şi luarea deciziilor


În cadrul unui studiu,  care a fost publicat în numărul din aprilie 2011 al revistei  Physiology and Behavior (Psihologia şi comportamentul), cercetătorii au lucrat cu 29 de voluntare - femei cu vârste cuprinse între 20 şi 45 de ani, care erau obeze, dar sănătoase. Acestor femei li s-a cerut să  mănânce mâncăruri pregătite special în centrul de nutriţie, timp de 15 săptămâni. În primele trei săptămâni, meniurile respective aveau scopul de a stabiliza greutatea femeilor. În următoarele 12 săptămâni mesele lor conţineau zilnic cu 500 de calorii mai puţin decât cele necesare pentru menţinerea greutăţii.  După 15 săptămâni unele dintre voluntare au slăbit 12,2 kg. Alte voluntare nu au slăbit deloc.

"Deşi nu putem decât să speculăm, credem că cele care au pierdut mai puţine kilograme s-ar fi putut să se abată de la regimul prescris, de exemplu atunci când se aflau la ele acasă”, a spus Laugero.

Cercetătorii au dorit să obţină o imagine a tiparului procesului decizional al acestor voluntare, pentru a vedea dacă acesta se corelează cu pierderea în greutate.

Şi, într-adevăr, aşa este. Au invitat voluntarele să facă un test pe computer numit  Iowa Gambling Task, pentru evaluarea ”funcţiei executive” sau a capacităţii de planificare şi de luare a deciziilor în  baza consecinţelor viitoare asupra acţiunilor prezente. Oamenii de ştiinţă cred că aceste funcţii executive sunt localizate în cortexul prefrontal şi sunt legate de acele zone cerebrale care sunt esenţiale pentru procesarea stimulilor plăcerii şi emoţiei, precum şi de hormonii stresului, cum ar fi cortizolul.

Testul le cerea voluntarilor să acumuleze ”credite” într-un joc de cărţi. Unele dintre pachetele de cărţi ofereau mai multe credite pe termen scurt, dar necesitau, de asemenea, o rambursare  mare. Altele ofereau mai puţine credite imediat, dar implicau mai puţine rambursări. "Majoritatea oamenilor au învăţat să distingă pachetele ”bune” de cele ”rele” şi  au început să tragă cărţi doar din acele pachete care ofereau mai multe câştiguri pe termen lung”, a spus Megan Witbracht, cercetător post-doctoral la Departamentul de Nutriţie al Universităţii Davis, California.

Ea a observat însă că pentru unii dintre voluntari durează mai mult să recunoască modelul, iar alţii nu îl sesizează deloc. Voluntarii care au slăbit cel mai mult au obţinut şi rezultatele cele mai bune la test.

"Acest fapt arată că cei care sunt mai buni în luarea deciziilor bazate pe consecinţele pe termen lung au şi cel mai mare succes în menţinerea greutăţii după slăbire", a spus Witbracht.


Stresul şi pierderea în greutate


Ne afectează stresul în luarea deciziilor şi în pierderea greutăţii? Pentru a putea evalua acest lucru, cercetătorii au analizat nivelurile hormonului de stres, cortizolul, la voluntarii din cadrul studiului.

Într-adevăr, voluntarii cu niveluri mai ridicate de cortizol au obţinut rezultatele cele mai proaste la testul jocului de cărţi şi au slăbit cel mai puţin.

Dar ghiciţi ce s-a mai întâmplat? În timpul celor 12 săptămâni de regim restrictiv în privinţa caloriilor, nivelul cortizolului a crescut într-o oarecare măsură la toţi voluntarii.

"Ţinerea unui regim poate fi o situaţie stresantă," a subliniat Witbracht.

Ce are de făcut cineva care doreşte să ţină cură de slăbire?

"Se poate începe prin conştientizare”, a explicat  Laugero. "Gestionarea greutăţii este mai mult decât o formulă de echilibru între acumularea şi eliberarea de energie. Şi doar pentru că înţelegem recomandările unei diete nu înseamnă că le şi urmăm, în special atunci când suntem stresaţi. Pentru multă lume, conştientizarea propriilor emoţii şi controlarea reacţiilor la situaţii stresante pot îmbunătăţi semnificativ deciziile privind ce şi cât de mult mâncăm”.

Centrele americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor estimează că 35% dintre adulţi şi 18% dintre copiii americani sunt supraponderali sau obezi, stări  asociate cu riscul unei  predispoziţii mai mari pentru diabetul zaharat de tip 2, boli cardiovasculare şi alte tulburări cronice.  Înţelegerea legăturilor dintre stres , creierul nostru şi greutatea corporală ne-ar putea ajuta să contribuim la o scădere a acestor procente, a spus Laugero.

"Trebuie să începem de la o vârstă fragedă, ajutându-i pe copii în dezvoltarea lor socială şi emoţională în aşa fel încât aceştia să facă alegerile corecte pentru o sănătate pe termen lung. Stresul ne modifică creierul, afectând acele zone care ne ajută să luăm decizii înţelepte. Dovezile arată că tehnicile de reducere a stresului cum ar fi exerciţiile fizice şi meditaţia pot schimba această stare de lucruri. Reducerea impactului stresului şi dezvoltarea unor tehnici pentru îmbunătăţirea funcţiilor executive din fragedă copilărie ar putea să contribuie foarte mult la alegeri sănătoase, benefice pe timpul întregii vieţi” a precizat Laugero.

Laugero cercetează în prezent relaţia dintre funcţiile executive, stres şi comportamentul alimentar la preşcolari. El este de părere că tehnicile care ne ajută la îmbunătăţirea capacităţii de luare a deciziilor în copilărie pot reduce impactul stresului şi al emoţiilor asupra comportamentului alimentar de mai târziu.

Witbracht efectuează mai multe studii asupra persoanelor care ţin regim şi asupra reazultatelor acestora la testul  Iowa Gambling Task, sondând mai adânc modalitatea prin care oamenii iau deciziile cu privire la ceea ce mănâncă.

Traducere de Daniela Albu după scientists-explore-stress-weight-loss cu acordul editorului

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.