Lipsa somnului şi maladia Alzheimer

Somnul este perturbat la persoanele care ar putea avea un început de Alzheimer, dar nu au încă pierderi de memorie sau alte probleme cognitive specifice acestei boli la maturitatea ei, ne spun cercetătorii de la Fac. de Medicină a Univ. Washington din St. Louis.

Lipsa somnului – premergătoare pentru simptomele bolii Alzheimer

Rezultatele, publicate în numărul din 11 martie al JAMA Neurology, confirmă observaţiile anterioare realizate de către unii dintre aceşti cercetători. Studiile respective arătaseră o legătură între lipsa somnului la şoarecii de laborator şi plăcile din creier, un semn distinctiv al bolii Alzheimer. Dovezile timpurii sugerează în mod orientativ că această conexiune poate funcţiona în ambele direcţii: plăcile (senile) specifice Alzheimer perturbă somnul şi lipsa somnului favorizează plăcile Alzheimer.

„Această legătură ne poate oferi un semn patologic uşor detectabil pentru Alzheimer”, spune autorul principal, David M. Holtzman, doctor în medicină, care deţine titlul de profesor Andrew B. şi Gretchen P. Jones şi este şef al departamentului de neurologie al Universităţii Washington. „Din momentul în care am începe tratarea persoanelor care au prezentat markeri pentru Alzheimer incipient, modificările somnului ca răspuns la tratamente pot servi ca indicator pentru succesul sau insuccesul noului tratament.”

Problemele de somn sunt frecvente la persoanele care prezintă boala Alzheimer confirmată, dar cercetătorii au început să presupună că acestea pot fi un indicator şi pentru stadiul incipient al bolii. Noua lucrare este printre primele care conectează simptomele timpurii ale bolii Alzheimer şi perturbările somnului la om.

Pentru noul studiu cercetătorii au recrutat 145 de voluntari de la Centrul de Cercetări pentru maladia Alzheimer al Universităţii Charles F. and Joanne Knight. Toţi voluntarii aveau vârste cuprinse între 45 şi 75 de ani şi erau normali din punct de vedere cognitiv atunci când au fost înrolaţi.

Ca parte a unui alt studiu al centrului, cercetătorii deja analizaseră probe ale lichidului cerebrospinal al voluntarilor pentru markeri ai bolii Alzheimer. Probele arătaseră că 32 dintre participanţi aveau semne preclinice de Alzheimer, ceea ce însemna că erau predispuşi să prezinte plăci de amiloid în creier, dar nu erau încă afectaţi din punct de vedere cognitiv.

Participanţii au ţinut un jurnal zilnic referitor la somn timp de două săptămâni, notând ora la care se băgau în pat şi la care se dădeau jos, de câte ori aţipeau în ziua precedentă şi alte informaţii referitoare la somn.

Cercetătorii au urmărit activitatea participanţilor folosind senzori purtaţi la încheietura mâinii care detectau mişcările purtătorului.

„Cei mai mulţi oameni nu se mişcă atunci când dorm, iar noi am conceput o modalitate de a folosi datele colectate ca pe un marker pentru a vedea dacă o persoană doarme sau este trează”, spune autorul principal, Yo-El Ju, doctor în medicină, profesor asistent de neurologie. „Acest lucru ne permite să evaluăm eficienţa somnului, care este o măsură a perioadei de timp petrecută în pat pentru a dormi.”

Participanţii cu boala Alzheimer preclinică au prezentat o eficienţă mai slabă a somnului (80,4%) faţă de cei care nu au prezentat markeri pentru Alzheimer (83,7%). În medie, cei cu semne preclinice ale bolii au stat în pat aceeaşi perioadă de timp ca restul participanţilor, dar au petrecut mai puţin timp dormind. De asemenea, au aţipit mai des.

„Când am examinat în mod special persoanele care au dormit cel mai prost, cei cu mai puţin de 75% eficienţă a somnului erau de 5 ori mai predispuşi să prezinte Alzheimer preclinic faţă de cei cu un somn bun”, spune Ju.

Ju şi colegii ei fac aceleaşi studii şi pe participanţi mai tineri care prezintă perturbări ale somnului.

„Credem că acest lucru ne poate ajuta să obţinem o percepţie mai bună a modului în care funcţionează această conexiune – pierderile de somn conduc la Alzheimer, Alzheimer duce la pierderi de somn sau este o combinaţie între cele două?”, afirmă Ju. „Acest lucru ne va ajuta să stabilim dacă putem schimba cursul bolii cu ajutorul unor medicamente sau al altor tratamente.”