Afectează sistemul imunitar gândirea?

Carl Zimmer abordează o problemă în legătură cu care mulţi dintre noi ne punem întrebări în timpul sezonului răcelilor: de ce devin creierele noastre ”leneşe” atunci când suntem bolnavi? Un neurolog, Jonathan Kipnis, încearcă să obţină un răspuns.

El studiază felul în care celulele T, componente importante ale sistemului nostru imunitar, se adună în ţesutul din jurul creierului. El a descoperit că şoarecilor cărora le lipseşte această acumulare de celulele T le este mult mai greu să înveţe sarcini noi decât celor care o au. Dar cum ar putea celulele T să ne afecteze creierele dacă nu fac altceva decât să stea în ţesutul din jurul lor? Este posibil ca ele să fie necesare în calitate de barieră între creier şi sistemul imunitar. Zimmer scrie:

”Atunci când învăţăm ceva nou, neuronii noştri distrug conexiunile vechi şi construiesc unele noi. În cadrul acestui proces, ei elimină multe molecule. Pentru sistemul imunitar, această risipă ar putea arăta ca o infecţie sau ca un alt gen de problemă, ducând la inflamare şi la eliberarea de compuşi duri, care în mod normal luptă împotriva virusurilor, dar care pot, de asemenea, să interfereze cu activitatea creierului şi cu funcţiile acestuia.

Kipnis sugerează că celulele T controlează acest proces, făcând diferenţa între boală şi stresul obişnuit şi, atunci când e nevoie, spunându-le altor celule imune să se retragă, eliberând molecule antagonice care previn inflamarea, atunci când aceasta nu este necesară.

Aceleaşi celule T care protejează creierul de inflamaţii ne ajută şi să ne păstrăm ascuţimea minţii; şi, ca un aparent feedback, simplul act de a învăţa amplifică acest efect. Când şoarecii învaţă ceva nou, celulele T din meninge produc cantităţi mari dintr-o moleculă numită interleucină 4 (IL-4). IL-4 este un semnal al sistemului imunitar care opreşte reacţia inflamatorie şi care, conform cercetărilor lui Kipnis şi ale altora, ajută şi la învăţare. Într-adevăr, atunci când şoarecii cărora le lipseşte gena responsabilă de producerea IL-4 fac testul labirintului cu apă, ei se descurcă prost, poate din cauză că celulele lor T duc lipsă de un semnal esenţial implicat în învăţarea rapidă.

Această teorie ar putea explica motivul pentru care ne pierdem ”ascuţimea” gândirii atunci când ne îmbolnăvim, spune Kipnis. Atunci când suntem sănătoşi, celulele T împiedică celulele imunitare din meninge să inflameze creierul. Dar când ne îmbolnăvim, celulele T slăbesc controlul, pentru a permite sistemului imunitar să atace patogenii invadatori. Inflamarea care apare ajută la eliminarea invadatorilor, dar afectează şi învăţarea. Kipnis afirmă că, atunci când suntem bolnavi, este mai important să lansăm un atac imunitar puternic decât să avem o minte ascuţită. ”Totul în viaţă se reduce la priorităţi”, spune el".