Ascultarea unei melodii preferate ar putea creşte capacitatea creierului de a răspunde la stimuli în cazul unor persoane cu tulburări de conştiinţă. Iată rezultatele experimentale obţinute în acest sens de o echipă de specialişti de la Universitatea din Lyon.
Este dovedit faptul că muzica are o influenţă benefică asupra proceselor cognitive în cazul persoanelor sănătoase şi asupra celor care au leziuni ale creierului. Spre exemplu, terapia zilnică prin muzică poate ajuta la îmbunătăţirea refacerii cognitive după un accident vascular cerebral.
Fabien Perrin de la Universitatea din Lyon, Franţa, şi colegii săi au înregistrat activitatea cerebrală a patru pacienţi – doi în comă, unul într-o stare de minimă conştienţă şi unul în stare vegetativă – în timp ce li se citea o listă cu nume de persoane, inclusiv numele lor personale. Lista fusese precedată fie de muzica preferată a subiectului, aleasă de familie şi prieteni, fie de un aşa-numit zgomot muzical. Un pacient a ascultat Hotel California, cântat de Eagles, un altul, Everybody Needs Somebody to Love, cântat de către Blues Brothers. Echipa a repetat apoi experimentul cu zece voluntari sănătoşi.
La toţi cei patru pacienţi, redarea muzicii mai degrabă decât zgomotul muzical a crescut calitatea răspunsului ulterior al creierului la auzul propriului nume, aducându-l astfel mai aproape de răspunsul celor zece voluntari sănătoşi la propriul nume, indiferent dacă fusese sau nu precedat de muzică sau zgomot muzical. Lucrarea a fost prezentată luna trecută la o întâlnire a Association for the Scientific Study of Consciousness din Brighton, Marea Britanie.
Creşterea conştienţei
Perrin are două teorii referitoare la ceea ce se întâmplă. „Ascultarea muzicii preferate activează memoria autobiografică – ar putea fi, aşadar, mai uşor pentru percepţia ulterioară a unui alt stimul autobiografic cum ar fi propriul nume”, spune el. „O altă ipoteză este că muzica îmbunătăţeşte excitarea sau conştientizarea, aşadar poate că temporar creşte şi conştienţa, iar distingerea propriului nume devine mai uşoară”.
„Muzica familiară poate provoca un efect de excitare emoţională şi odată [pacientul cu leziuni cerebrale] excitat, există o mică fereastră care se deschide pentru comunicare sporită, iar creierul răspunde la nume”, sugerează Carsten Finke, neurolog la Charité Medical School din Berlin, Germania, care nu a fost implicat în studiu.
Aşadar, muzica lui Perrin aprinde vreo formă de conştienţă la oamenii cu leziuni cerebrale? „Nu am întâlnit nici un răspuns de acest gen la muzică până acum şi este prematur pentru a concluziona că are vreun efect terapeutic la aceşti pacienţi” spune Adrian Owen de la Universitatea din Western Ontario din London, Canada.
Perrin este de acord că este prea devreme. „Arătăm că putem stimula activitatea cerebrală pentru a obţine răspunsuri care sunt similare cu cele obţinute de la participanţi sănătoşi. Este în favoarea creşterii conştiinţei de sine, dar nu putem fi siguri”.
Dar, spune tot el, confirmarea rezultatelor de la mai multe persoane ar putea avea implicaţii directe asupra mediului senzorial al pacienţilor de la terapie intensivă.
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Familiar music could help people with brain damage, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Silvia Gergely
