Un nou studiu arată că nou-născuţii care au fost expuşi la nicotină prin intermediul mamele fumătoare, atât active, cât şi pasive, au prezentat reacţii fiziologice, senzoriale, motorii şi de atenţie, întârziate. Detalii privind studiul, în cadrul articolului de faţă.
Şi fumatul pasiv afectează dezvoltarea neurologică a bebeluşilor
Fumatul în timpul sarcinii a fost legat de numeroase probleme la copii, cum ar fi dificultăţile de învăţare, deficitul de atenţie şi hiperactivitatea sau chiar obezitatea.
Cu toate acestea, deşi afecţiunile pediatrice şi de obstetrică legate de ţigări în timpul sarcinii sunt bine definite, efectele asupra comportamentului neonatal nu au fost încă studiate în profunzime.
Un nou studiu condus de experţii CRAMC de la Universitatea Rovira i Virgili şi publicat în revista „Early Human Development” merge mai departe şi analizează efectele fumatului pasiv în timpul sarcinii la nou-născut.
Oamenii de ştiinţă au evaluat comportamentul a 282 nou-născuţi sănătoşi folosind scala de evaluare a comportamentului neonatal. Acest lucru permite interacţiunea cu nou-născuţii, în scopul de a evalua comportamentul şi reacţiile lor în primele 48-72 de ore după naştere.
Din mamele studiate, 22% au fumat în timpul sarcinii şi abia 6% au fost expuse la fumatul pasiv. Dintre mamele fumătoare, 12,4% au fumat între 1 şi 5 ţigări pe zi; 6,7% au fumat între 6 şi 10 pe zi, iar 2,8% au fumat între 10 şi 15 ţigări pe zi. Niciuna dintre ele nu a fumat mai mult de 15 ţigări pe zi.
„Nou-născuţii care au fost expuşi la nicotină în perioada intrauterină, în mod activ ori pasiv, arată semne de fi mai afectaţi din punct de vedere al dezvoltării lor neurocomportamentale.
Acest lucru ar putea fi un indicator de patologii, independent de factorii socio-demografici, de obstetrică şi pediatrie”, după cum au explicat Josefa Canals şi Hernández Carmen, autoarele principale ale studiului.
Rezultatele arată că cei născuţi din mame fumătoare şi fumătoare pasive au obţinut rezultate scăzute în capacitatea de a inhiba stimuli care ar putea modifica sistemul nervos central.
În plus, copiii cu mame fumătoare pasive au o dezvoltare motorie necorespunzătoare, iar cei cu mame fumătoare au o capacitate şi mai mică în reglarea comportamentului şi a reacţiilor fiziologice, senzoriale, motorii şi de atenţie.
„Medicii, profesioniştii din domeniul sănătăţii ar trebui să încurajeze viitoarele mame şi familiile acestora să elimine sau să reducă fumatul,” afirmă Canals, care subliniază importanţa informării mamelor cu privire la efectele expunerii involuntare la fumul de ţigară, în scopul de a preveni afectarea directă a fătului şi a dezvoltării copilului.
Fumatul în timpul sarcinii este una dintre cauzele cele mai mari, dar totuşi modificabile, de boală şi deces atât pentru mamă, cât şi pentru copil. Cu toate acestea, studiile epidemiologice arată că între 11% şi 30% dintre femeile gravide fumează sau sunt expuse pasiv la fumul de ţigară.
Atunci când o femeie însărcinată fumează, la făt ajunge mai mult de 15% din concentraţia de nicotină a mamei. În Spania, 43,5% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 25 şi 44 de ani fumează, dar acest procent scade în timpul sarcinii la aproximativ 26,6%.
„Cu toate acestea, deşi femeile au tendinţa de a reduce consumul lor normal de tutun atunci când rămân însărcinate, cheia problemei constă în a studia efectele expunerii la cantităţi mici de fum asupra dezvoltării fetale,” încheie Canals şi Hernández.
Tradus de Ana Mitran după passive-affects-neurodevelopment-babies, cu acordul editorului.
