Conform unui studiu recent, există o corelație pozitivă între consumul ridicat de alimente ultra-procesate în perioada copilăriei și o creștere mai rapidă a  procentului de grăsime corporală ulterior.

Rezultatele acestui studiu sugerează faptul că un consum mai ridicat de alimente ultra-procesate în copilărie este asociat cu o progresie mai rapidă a următorilor parametri antropometrici în adolescență și la vârsta adultă:
• indicele de masă corporală;
• indicele de masă adipoasă;
• greutatea corporală;
• circumferința taliei.

În contextul acestor dovezi științifice, pentru combaterea epidemiei de obezitate sunt necesare intervenții și măsuri radicale în domeniul sănătății publice care să fie eficiente în descurajarea consumului unor astfel de alimente de către copii.


Despre studiu


Studiul a constat în monitorizarea unui număr de 9.025 de copii britanici pornind de la vârsta de 7 ani până la vârsta de 24 de ani (pentru o perioadă medie de 10 ani). Proporția de fete și băieți a fost egală. Majoritatea copiilor au fost urmăriți de la vârsta de 7 ani. Date despre alimentația copiilor au fost colectate folosind multiple jurnale alimentare pe perioade de 3 zile. Pentru fiecare participant, consumul de alimente ultra-procesate (ultra-processed foods - UPF) a fost calculat drept procentaj al contribuției în greutate la aportul zilnic de alimente. Aceștia au fost ulterior împărțiți în 5 grupuri. UPF au fost definite conform sistemului NOVA de clasificare a alimentelor.

La momentul inițial, consumul mediu de UPF a fost de:
• 23,2% în grupul 1;
• 34,7% în grupul 2;
• 43,4% în grupul 3;
• 52,7% în grupul 4;
• 67,8% în grupul 5.

Traiectoriile de creștere ale indicelui de masă corporală, indicelui de masă adipoasă, greutății și a circumferinței taliei, între 7 și 24 de ani, au fost mai accelerate în rândul copiilor cu cel mai mare consum de UPF, comparativ cu cei din grupul care a înregistrat un consum scăzut de UPF.

Sursele majore de UPF în rândul copiilor din grupul 5 (cu cel mai ridicat consum de UPF) au inclus băuturile derivate din fructe și cele carbogazoase, alimentele semi-preparate și pâinea procesată industrial. În contrast, dietele copiilor cu cel mai scăzut consum de UPF (grupul 1) au cuprins în mare parte alimente minim procesate, apă, ceai, lapte, iaurt simplu și fructe.


Sistemul NOVA de clasificare a alimentelor


Fiecare aliment și tip de băutură poate fi clasificat în funcție de gradul de procesare industrială într-una din următoarele patru categorii:
alimente neprocesate sau minim procesate (respectiv alimentele proaspete, congelate sau pasteurizate – spre exemplu, fructele, legumele, laptele sau carnea);
ingredientele culinare procesate - substanțe extrase din alimente și utilizate în prepararea și condimentarea alimentelor din grupa 1 (de exemplu, sarea, zahărul, uleiurile vegetale și untul);
alimente procesate (spre exemplu, alimentele în conservă sau brânzeturile);
alimente ultra-procesate, UPF - formule de alimente și băuturi ale mai multor substanțe în principal de uz industrial, fabricate prin procesare industrială complexă (de exemplu, siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză).

Din nefericire, în ultimii ani alimentația umană include tot mai multe alimente ultra-procesate, în detrimentul unor obiceiuri alimentare sănătoase, ceea ce continuă să contribuie la ratele tot mai mari de obezitate raportate în multiple populații din întreaga lume.



Articol publicat sub licența CC BY-NC-SA 4.0, preluat (după operarea unor modificări) de pe raportuldegarda.ro.
Sublinierile ne aparțin.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.