Contesa de Chinchon A cincea parte a seriei dedicate istoriei ştiinţei acoperă perioada 1635-1660 şi cuprinde subiecte ca: apariţia geometriei analitice, calculul frecvenţei sunetului, introducerea tratamentului malariei în Europa, inventarea barometrului, triunghiul lui Pascal, descoperirea sistemului limfatic etc.


Foarte scurtă istorie a ştiinţei (4)


Foarte scurtă istorie a ştiinţei
Perioada: 1635-1660

»»» 1635 - Francesco Bonaventura Cavalieri găseşte o relaţie între volumele solidelor

Francesco Cavalieri (1598–1647) stabileşte principiul lui Cavalieri, care spune că "două solide cu aceeaşi înălţime au acelaşi volum dacă planul care le intersectează pe cele două la aceeaşi distanţă de sol are aceeaşi arie". Munca lui Cavalieri reprezintă un prin pas spre dezvoltarea analizei matematice.

 

»»» 1636 - Marin Mersenne calculează frecvenţa sunetului

Auzul funcţionează pe baza perceperii de către ureche a undelor sonore de anumite frecvenţe. Savantul francez Marin Mersenne (1588–1648) a calculat frecvenţele sunetelor cu cea mai joasă frecvenţă perceptibile de către om, calcule publicate în cartea acestuia Harmonie universelle. Mersenne este considerat părintele acusticii.

 

»»» 1637 - René Descartes descrie geometria analitică

În timpul secolului al XVII-lea, matematicienii au început să aplice geometriei regulile algebrei, dezvoltând astfel domeniul geometriei analitice. În 1637 filozoful şi matematicianul de origine franceză René Descartes (1596–1650) scrie cartea Geometria, prima descriere a geometriei analitice.

 

Rene Descartes

Rene Descartes

 

»»» 1637 - Pierre de Fermat descrie o metodă pentru a determina minimul şi maximul unei funcţii şi scrie celebra sa teoremă

În 1637 matematicianul francez Pierre de Fermat (1601–1665) studia refracţia luminii. Pe parcursul acestor cercetări acesta dezvoltă o nouă metodă pentru a calcula valoarea maximă şi valoarea minimă a unei funcţii. Metoda sa reprezintă un important pas către derivată, operaţia de bază în calculul diferenţial.

În acelaşi an, 1737, Fermat scrie pe marginile unei cărţi ceea ce este cunoscută drept teorema lui Fermat, afirmând că ecuaţia xn + yn = zn nu are soluţii numere întregi diferite de zero pentru x, y şi z, când n>2. Fermat mai menţionează că are soluţia teoremei, dar nu are loc unde să o scrie. Vreme de peste 300 de ani matematicienii s-au străduit să găsească demonstraţia acestei teoremă. Abia în 1993 matematicianul englez Andrew Wiles a reuşit să rezolve celebra teoremă a lui Fermat.

 

»»» 1637 - Contesa de Chinchon introduce tratamentul malariei în Europa

Malaria este o boală infecţioasă transmisă de către ţânţari. Deşi era mai răspândită în ţările tropicale, malaria se răspândise şi în Europa înainte de  aplicarea tehnicilor moderne de control al insectelor. În secolul al XVII-lea, în urma călătoriilor europenilor în  Peru s-a putut afla modul în care indienii sud-americani tratau malaria: cu scoarţa copacului de chinină. Contesa de Chinchon este cea care, în 1638, a adus scoarţă din acest copac în Spania, unde chinina a devenit primul "medicament" folosit pentru a trata o boală infecţioasă în Europa. Chinina este folosită împotriva malariei şi astăzi.

 

»»» 1643 - Evangelista Torricelli inventează barometrul şi descrie atmosfera terestră

Descoperirea gazelor în secolul al XVII-lea a dus la noi investigaţii asupra aerului. În 1643 fizicianul italian Evangelista Torricelii (1608–1647) studia gazele atmosferice şi se întreba dacă gazele atmosferei nu cumva exercitau o presiune asupra Pământului. Pentru a răspunde la această întrebare, Torricelli a creat primul barometru, un tub de sticlă cu mercur lichid în el pe care l-a plasat într-un recipient cu mercur care era în contact direct cu aerul. A constatat că nivelul de mercur din tub este mereu cu 76 cm deasupra nivelului de mercur din recipient, motivul acestei diferenţe fiind tocmai atmosfera terestră care exercită o presiune asupra mercurului din recipient şi ridică astfel nivelul mercurului.

 

Evangelista Torricelli

Evangelista Torricelli

 

»»» 1645 -Blaise Pascal inventează maşina de calcul care efectua adunări şi scăderi cu numere formate din maximum 8 cifre.

 

»»» 1648 - Pornind de la cercetările lui Torricelli, Blaise Pascal, împreună cu fratele acestuia, Périer, au constatat că presiunea atmosferică este mai mică la altitudine mare, prin plasarea unui barometru pe un munte, la 1500 de metri.

 

»»» 1651 - Giambattista Riccioli, pe baza observaţiilor cu ajutorul telescopului, identifică şi numeşte craterele lunii după astronomi faimoşi ai trecutului: Ptolemeu, Tycho Brahe, Copernicus şi, fireşte, Riccioli.

 

»»» 1652 - Thomas Bartholin descoperă sistemul limfatic

Sistemul imunitar protejează omul de microbi. Unul dintre primele indicii asupra modului de funcţionare a sistemului imunitar vin de la fiziologul danez Thomas Bartholin (1616–1680) care a descoperit sistemul limfatic. Sistemul limfatic protejează organismul de agenţi externi producând şi distribuind în organism celule specializate ce luptă împotriva acestor invadatori.

 

»»» 1653 - Blaise Pascal descrie Triunghiul lui Pascal şi legea lui Pascal (mecanica fluidelor)

Triunghiul lui Pascal, după cum se poate observa din figura de mai jos, constă în numere aranjate în rânduri şi coloane, în aşa fel încât fiecare element este suma a două numere pe diagonală de deasupra acestuia. Triunghiul lui Pascal are aplicaţii în combinatorică şi în găsirea coeficienţilor binomiali.

 

Triunghiul lui Pascal

 

În mai 1653, Pascal îşi conchide experimentele făcute asupra presiunii fluidelor, enunţând ceea ce numim Legea lui Pascal: " Presiunea exercitată din exterior pe o porţiune din suprafaţa unui lichid aflată în repaus, într-un vas închis ermetic, se transmite prin lichid în toate direcţiile şi cu aceeaşi mărime asupra pereţilor vasului în care se află lichidul".

 

»»» 1654 - Blaise Pasca şi Pierre de Fermat şi probabilitatea

Blaise Pasca şi Pierre de Fermat, pe parcursul unui schimb de scrisori, descriu matematic o teorie a probabilităţilor (din care s-a dezvoltat statistica), arătând că jocurile de noroc sunt guvernate de legi naturale şi pot fi descrise matematic. Ideile celor doi vor fi conţinute într-un tratat scris de Christiaan Huygens în anul 1657.

 

»»» 1654 - Otto von Guericke demonstrează existenţa vidului

Fizicianul german Otto von Guericke (1602-1686) a inventat o pompă de aer, cu ajutorul căreia putea extrage aerul dintr-un recipient, creând vid. Acesta va folosi instrumentul pentru demonstraţii publice; în cursul anului 1654 acesta va efectua o serie de experimente pentru împăratul german, în care a arătat că două emisfere unite, din care s-a extras aerul, nu puteau fi separate până nu se introducea din nou aer în interiorul corpului vidat.

 

»»» 1654 - Pierre de Fermat descrie mişcarea luminii

Fermat credea că evenimentele din natură se desfăşoară în cel mai scurt timp posibil. Aplicând această logică opticii, acesta a susţinut că lumina "alege" ca drum de urmat pe acela care implică cel mai scurt timp cu putinţă, idee care va fi denumită "principiul timpului minim" şi care va fi ulterior folosită de Newton în dezvoltarea teoriei mecanicii.

Foarte scurtă istorie a ştiinţei (6)

 

BIBLIOGRAFIE:
Lisa Rezende, Chronology of science, 2006, Facts on file
Alexander Bryan şi Hellemans Bunch, Istoria Descoperirilor ştiinţifice, Editura Orizonturi

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro