Continuăm cu partea a doua despre miturile privitoare la creier. Face ascultarea muzicii clasice genii din bebeluşi? Exercițiile mentale îţi sporesc capacităţile creierului? Funcţionează creierul mai eficient aflat sub presiune? IQ-ul rămâne constant pe parcursul vieţii?
9 mituri infirmate despre creier (1)
Mitul 6: Ascultarea muzicii clasice transformă bebeluşii în genii.
Acest mit a luat naştere odată cu un studiu făcut de dr. Gordon Shaw şi dr. Frances Rauscher la începutul anilor ’90. Rezultatele preliminare au sugerat faptul că o anumită piesă muzicală compusă de Wolfgang Amadeus Mozart a sporit capacităţile de gândire spatio-temporală la copiii mici. Aceasta a constituit subiectul unor titluri mari în ziare şi a condus la crearea unor întregi afaceri în vânzarea produselor pe bază de Mozart mamelor care doreau că odraslele lor să devină nişte genii doar apăsând un buton. Potrivit lui Brian Dunning, rezultatele finale nu au mai fost la fel de miraculoase.
Acesta a spus:
“În ciuda faptului că rezultatele preliminare în cazul unei anumite piese de Mozart au fost promiţătoare şi au făcut subiectul titlurilor de ziare de pretutindeni, studiul în întregime nu a arătat niciun rezultat semnificativ.”
De asemenea, într-o analiză amănunţită a efectului Mozart, Donna Lerch şi Thomas Anderson au concluzionat:
“Muzica lui Mozart este accesibilă publicului larg atât din punct de vedere fizic, cât şi estetic. Un număr de studii au indicat că ascultarea muzicii lui Mozart poate îmbunătăţi temporar abilităţile cognitive. Alte studii nu au găsit niciun “efect al lui Mozart”. Este păcat că media a luat studiul iniţial, modest şi neverificat, şi l-a transformat într-o pseudoştiinţă care a dat naştere la, şi continuă să promoveze, o întreagă industrie.”
În ciuda adevărului valabil uşor accesibil, rezultatele preliminare ale acestui studiu au ajuns atât de departe, încât mitul muzicii lui Mozart care sporeşte capacităţile cognitive este unul dintre cele mai adânc înrădăcinate mituri ale culturii noastre. Dacă îţi place muzica clasică, nu face niciun rău să i-o pui şi copilului tău să o asculte, atât timp cât nu te aştepţi să facă toată treaba în locul tău.
Mitul 7: Exerciţiile mentale te fac mai deştept.
Nu ar fi într-adevăr drăguţ dacă am putea să ne sporim capacitatea creierului doar jucându-ne jocuri în autobuz pe drumul spre casă? Aceasta este promisiunea pe care popularul joc Nintendo DS Brain Age a făcut-o, dând startul unui trend care continuă să existe cu multă forţă. BBC a condus un studiu pentru a testa aceste afirmaţii şi a ajuns la concluzia că nu prea există o diferenţă:
“Mai mult de 8 600 de oameni cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani au fost rugaţi să joace jocuri online destinate creierului pentru o perioadă de cel puţin 10 minute pe zi, de 3 ori pe săptămână, pentru a-şi îmbunătăţi memoria, raţionamentul şi alte capacităţi. Aceştia au fost comparaţi cu mai mult de 2700 de oameni care nu au efectuat niciun fel de exerciţii mentale, dar şi-au petrecut o durată de timp similară navigând pe Internet şi răspunzând întrebărilor de cultură generală. Cercetătorii au ajuns la concluzia că cei care au jucat diverse jocuri mentale nu s-au descurcat mai bine la testul de peste 6 săptămâni decât cei care doar au stat pe Internet. În unele secţiuni ale testului, cei care au navigat pe Internet au obţinut scoruri mai mari decât cei care s-au jucat.”
Aceasta nu înseamnă că a face calcule simple, unul dintre jocurile incluse în Brain Age, nu te va ajuta cu nimic. La urma urmei, utilizăm matematica de bază în fiecare zi. Acestea fiind spuse, priveşte fiecare exerciţiu mental ca pe o practică specifică. Vei deveni mai bun la acel joc, dar nu te aştepta la o sporire a inteligenţei per general.
Mitul 8: IQ-ul este fix şi rămâne astfel pe tot parcursul vieţii tale.
IQ-ul, sau coeficientul de inteligenţă, este un scor care se presupune că îţi cuantifică nivelul de inteligenţă. Cum se defineşte inteligenţa este încă un subiect de dezbateri, astfel că un IQ mare nu înseamnă neapărat o măsurare exactă, dar de mult timp se presupune că scorurile noastre nu se schimbă – rămânem blocaţi la nivelul de inteligenţă cu care ne-am născut. Aşa cum probabil ai ghicit, nu este adevărat. Business Insider indică câteva studii care arată modificări ale scorului IQ după doar câteva săptămâni de efort:
“Există o mulţime de studii în sprijinul acestei teorii. Într-unul dintre acestea, unui număr de 33 de studenţi britanici li s-au dat teste IQ şi li s-au făcut scanări ale creierului între vârstele de 12 şi 16 ani, şi din nou, 4 ani mai târziu, de către cercetători de la Wellcome Trust Center pentru Neuroimagistică de la Colegiul Universitar Londra. 9% dintre aceştia au prezentat îmbunătăţiri semnificative ale IQ-ului, cu 15 puncte sau chiar mai mult. Iar aceste schimbări nu s-au datorat doar unor erori de măsurare. Imagistica prin rezonanţă magnetică (MRI), a arătat modificări în materia cenuşie, care sunt în legătură cu IQ-ul.”
Acestea sunt veşti bune pentru că se pare că a avea un IQ mare este un lucru pozitiv. Oamenii cu un IQ mai scăzut (75-90) sunt mai predispuşi să ajungă în închisoare, sărăcie sau să abandoneze liceul. Un studiu desfăşurat la Universitatea din Delaware afirmă că un IQ mai mare se află în strânsă legătură cu o inteligenţă socială ridicată. Din moment ce IQ-ul se poate modifica, aceste studii nu prea se adresează celor cu un IQ ridicat, ci mai degrabă celor studioşi şi muncitori. În orice caz, nu este nimic rău în a-ţi ridica scorul şi nimic nu te opreşte să faci asta.
Mitul 9: Creierul tău funcţionează mai eficient când se află sub presiune.
La un moment dat în cursul vieţii tale, s-ar putea să fi avut parte de un termen limită imposibil, dar cumva, ai reuşit să termini munca la timp, poate şi foarte bine. Când te afli sub presiune găseşti o putere înăuntrul tău care te ajută să mergi până la capăt. Deşi un ceas care ticăie poate constitui un excelent factor motivant pentru că urmările unui termen limită nerespectat ţi se conturează în minte, iar asta te face să lucrezi mai repede, toate acestea nu se concretizează într-o performanţă mai bună a creierului. De fapt, potrivit Institutului Franklin, orice fel de stres îţi determină creierul să funcţioneze mai greu:
“În timp ce ştiinţa obţine o înţelegere din ce în ce mai mare a consecinţelor stresului asupra creierului, imaginea care rezultă nu este una drăguţă. O reacţie cronică exagerată supraîncarcă creierul cu hormoni puternici, care sunt destinaţi doar pentru sarcini pe termen scurt în situaţii de urgentă. Efectul lor cumulativ lezează şi omoară celulele creierului.”
În concluzie, dacă ai impresia că lucrezi mai bine sub presiune este doar din cauză că rezultatul final pare să justifice această idee. Stresul nu-ţi permite să lucrezi mai eficient, ci doar te motivează să te apuci de muncă. Ţi-ai face ţie însuţi un favor dacă ai găsi o metodă mai bună de a-ţi termina lucrul înainte că ceasul să înceapă să ticăie.
Articolul reprezintă traducerea articolului Nine Stubborn Brain Myths That Just Won’t Die, Debunked by Science, publicat pe site-ul lifehacker.com.
Traducere: Teodora Maria Petroi
