Studii recente dezvăluie legăturile dintre inteligenţă şi somn, boli mentale, politică, ateism, fericire şi multe altele. Beneficiile de a fi o persoană inteligentă sunt puţin probabil un mister. Oamenii inteligenţi se bucură, în principiu, de tot felul de avantaje în viaţă: au o educaţie mai bună, locuri de muncă mai bune, câştigă mai mult şi chiar trăiesc mai mult. Fireşte, deci, dacă ai putea să stabileşti inteligenţa copilului tău, probabil vei opta pentru inteligenţă superioară (totuşi, poate nu prea mare).
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
În fiecare zi, când tu deschizi ochii dimineaţa, un imens flux de informaţii vizuale trece din lumea exterioară în mintea ta. Creierul tău editează acest flux rezumându-se la puţinele lucruri care sunt relevante: unde este halatul?; unde este draperia?; unde este uşa? Restul lucrurilor – starea covorului, umbrele de pe tavan – sunt toate ignorate. Sau nu?
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Mit: Dacă îl asculţi pe Mozart vei deveni mai inteligent. Acest mit a fost popularizat de către un studiu publicat în revista Nature în anul 1993 şi care a fost efectuat de către University of California din Irvine. La acest studiu au participat 36 de elevi ce au ascultat timp de 10 minute muzică de Mozart înainte de a efectua un test spaţial de IQ. S-a afirmat atunci că muzica lui Mozart a crescut scorul IQ obţinut de elevi cu o medie de aproximativ 8 puncte ca urmare a creşterii performanţelor în cadrul anumitor tipuri de teste spaţio-temporale.
- Detalii
- de: Daven Hiskey
- Psihologie
Se tem oamenii în mod automat de ceea ce este nou? Ei par să respingă noutatea suficient de des, încât să existe un sindrom psihologic care să explice asta. Reflexul Semmelweis a fost denumit după un individ care a avut o idee radicală, ce ar fi putut salva mii de vieţi, dar care a fost respinsă de toată lumea, astfel că măcelul a continuat.
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Psihologie
După ce Aaron Alexis a împuşcat mortal 12 persoane la Navy Yard în Washington DC în septembrie, instituţiile mass-media s-au grăbit să scoată în evidenţă plăcerea lui declarată pentru jocurile video. Pentru mulţi, acesta a reprezentat cel mai recent exemplu privind modul în care jocurile violente pot încuraja agresivitatea în viaţa reală.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Relaţia dintre sensul unui cuvânt şi succesiunea de litere care formează cuvântul este de obicei considerată arbitrară. Adică sensul unui cuvânt este dictat de convenţie şi tonul emoţional al vorbitorului. Prin înlăturarea acestor lucruri, sunetele grupurilor de litere în sine – cunoscute drept foneme - sunt în general considerate fără sens. Cel puţin, această perspectivă a fost populară o anumită perioadă de timp.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Atunci când oamenii gesticulează în timp ce vorbesc, acest lucru îi ajută să-şi schimbe gândurile. Dacă rogi pe cineva să-ţi arate cum îşi leagă şireturile sau cum joacă Jenga, aproape sigur se va folosi de mâini pentru a-ţi explica. Chiar şi oamenii care sunt orbi din naştere şi nu am văzut niciodată gesturi, gesticulează totuşi în timp ce vorbesc.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Persoanele depresive se simt neajutorate, fără speranţă, fără valoare şi cred că vieţile lor sunt în afara controlului. Destul de uşor de constatat dar mult mai greu de tratat şi încă şi mai greu de a le face faţă. Dar depresia este o afecţiune mult mai complexă decât realizează mulţi. Este mai mult decât doar de ’a fi trist’ tot timpul şi a gândi că viaţa nu are niciun rost.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Să minţi e uşor, oricine poate face asta – să-ţi aminteşti ce minciuni ai spus şi cui, este partea mai dificilă. Iar ceea ce o persoană îşi aminteşte mai târziu depinde întocmai de modul în care ei au minţit, potrivit unui studiu publicat în Journal of Applied Research and Memory Cognition. În cadrul studiului lor, Vieira si Lane (2013) au comparat două tipuri de minciuni: (1) o scurtă negare şi (2) o descriere falsă.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Învaţă cum să obţii o stare de relaxare şi concentrare. Oricine este anxios din când în când: vorbirea în public, interviurile pentru job, dentistul şi toate celelalte. Pentru unu din şase dintre noi această stare se va transforma în ceea ce psihologii numesc tulburare în unele momente din viaţa noastră. Aceasta se întâmplă când oamenii sunt aproape continuu anxioşi şi găsesc că este dificil să se concentreze, au un somn problematic şi devin iritaţi şi obosiţi.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Cercetările arată că suprimarea gândurilor nu funcţionează, deci cum poţi izgoni gândurile enervante repetitive? Să ai uneori mintea blocată în gânduri negative ce se tot perindă este unul din lucrurile neplăcute. Poate fi vorba despre o greşeală la locul de muncă, griji în legătură cu banii sau poate o teamă neştiută. Indiferent dacă e vorba despre anxietate, teamă sau grijă, poate fi foarte dificil să o controlezi.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Un nou studiu demonstrează că creierul tratează suferinţa socială într-un mod similar cu durerea fizică. Să fii respins de ceilalţi nu este amuzant. Contrar opiniei conform căreia un atac fizic te poate răni, însă nu şi atacul verbal, se pare că te pot răni şi cuvintele, creierul răspunzând în consecinţă.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Îmbunătăţeşte-ţi memoria strângând pumnul drept, mestecând gumă, plimbându-te, ignorând stereotipurile, mirosind rozmarin ori aplicând alte metode simple. Multe dintre metodele de îmbunătăţire a memoriei – cum ar fi exerciţiile fizice, gruparea (eng. chunking), crearea unor asocieri sau antrenamentul cerebral – implică un volum mare de efort mental.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Atenţie! Urmează un scurt exerciţiu... În apropierea plajelor de la Marea Neagră s-au format pete de petrol. Estimările arată că 20.000 de pescăruşi sunt în pericol de moarte. În baza donaţiilor pot fi plătite operaţiunile de înlăturare a petelor de petrol şi, astfel, pescăruşii sunt salvaţi.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D.
- Psihologie
Un nou studiu constată că atunci când relaţiile sociale asigură un sentiment foarte intens de apartenenţă, oamenii simt ca viaţa are mai mult sens (Lambert și colaboratorii, 2013). Efectul a fost descoperit cu ocazia unui experiment în cursul căruia participanţii au fost rugaţi să închidă ochii şi să se gândească la două persoane sau grupuri cărora le-au aparţinut cu adevărat. Apoi, au fost întrebaţi cât de mult sens au simţit că avusese viaţa lor.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
