Licurg. Pictură de Merry-Joseph Blondel (1828)

Știm unele lucruri despre Sparta din filme. O sursă valoroasă este oferită de o lucrare de mici întinderi, denumită chiar „Sparta”, scrisă de un înțelept al Antichității, Xenofon (n. 435 îen - m. circa 360 îen). Iată ce spune Xenofon despre societatea spartană.


1. Societatea spartană a fost organizată conform legilor create de Ligurg, un personaj despre care astăzi nu se dețin date certe că ar fi existat în realitate. Ar fi trăit în sec IX-VIII îen.

2. Protecția nașterilor. Licurg a considerat că femeile libere, însărcinate su nu, ar trebui să facă exerciții fizice, ca și bărbații (țesutul să rămână în slujba sclavelor), în felul acesta femeile vor avea o sănătate bună, iar copiii născuți vor fi puternici.

3. Un bărbat bătrân cu soție tânără, pentru a avea copii, putea aduce în casă un bărbat tânăr pe care-l prețuia.

4. Un bărbat cu soție care nu putea face copii putea face copii cu soția altuia, dacă respectivul soț era de acord. Erau multe astfel de situații, multe femei dorind să aibă și un al doilea cămin.

5. Copiii erau dați în grija unui funcționar numit paidonomos, care avea responsabilitate și putere deplină asupra lor, inclusiv bătaia cu biciul în caz de indisciplină. Paidonomos era ajutat de tineri. Orice adult prelua grija copiilor, atunci când aceștia nu erau lângă paidonomos. Iar când nu era niciun adult, cel mai mare dintre copii era responsabil de grup.

6. Copiii nu aveau dreptul să se încalțe, fiind mai agili desculți în teren accidentat. Purtau un singur fel de îmbrăcăminte tot timpul anului, iarnă ori vară, pentru a se căli.

7. Hrana pe care o primea fiecare copil era puțină, pentru a-i forma pe aceștia pentru vremurile grele. Pâinea nu era indicată, căci îngrășa. Copiii aveau dreptul să fure hrană, dacă le era foame, pentru că în felul ăsta se pregăteau pentru război (planificare, stat la pândă, curse etc.). Cine era prins că fura era pedepsit aspru; așadar, nu furtul era pedepsie, ci lipsa de îndemânare.

8. Licurg a interzis pederastia în Sparta, chiar dacă lucrurile nu au mers chiar ceas...

9. Pentru a se învăța modești, tinerii erau obligați să meargă pe stradă cu mâinile sub haină, cu privirea doar înainte.

10. Spartanii nu mâncau acasă, ci în locuri publice, special desemnate pentru așa ceva, denumite filitii. Hrana era suficientă cât să nu rabzi de foame. După masă plecai acasă pe jos și nu puteai să arăți ca un om beat, așa că măsura în băutură era subînțeleasă.

11. Cel mai vârstnic din fiecare gymnasion (sala de gimnastică publică din orice oraș grecesc) veghea ca mâncarea să nu afecteze starea fizică.

12. Spartanii puteau folosi în comun servitorii și  câinii vânătoare. La fel și cu caii; dacă aveai nevoie urgentă de un cal, să ajungi repede într-un anume loc, puteai lua orice cal găsit, pe care-l readuceai la locul lui după ce-ți terminai treaba.

13. Licurg a interzis strângerea de averi de cetățenii liberi, aceștia având o singură obligație: asigurarea libertății orașelor.

14. Spartanii considerau că o moarte glorioasă este mai de dorit decât o viață trăită în dezonoare. Pe de altă parte, cel laș era marginalizat complet de ceilalți, și asta într-o societate care-și petrecea o bună parte a vieții împreună, în colectiv. Lașul nu se putea căsători, dar trebuia să plătească taxa impusă burlacilor. Mai mult, fetele din familia celui laș erau obligate să trăiască doar în interiorul casei, fără drept la a se mărita.


Lamba (Λ) era folosit de armata spartană pentru a indica apartenența la Lacedemonia (denumirea veche a statului, Sparta fiind principala așezare)

 


 


Harta Spartei. Credit: wikipedia.org

 

Câteva date de context, care nu sunt din lucrarea lui Xenofon:
* Sparta avea doi regi, dar autoritatea supremă o avea senatul (gerusia), care avea 30 de membri, cu vârsta de cel puțin 60 de ani.
* Gerusia își exercita mandatul prin efori (un fel de magistrați), aleși pentru un an. Eforii judecau în procesele civile, gerusia în cele penale.
* Apella era o adunare a poporului din care făceau parte cei care împliniseră 30 de ani. Apella vota, prin aclamații de aprobare/respingere, propunerile senatului.
* Populația Spartei era formată din spartani (cam 9 mii), perieci (cam 30 mii) și hiloți (cam 200 mii).
* Periecii erau o populație liberă, dar plăteau bir spartanilor; nu aveau drepturi politice, nu se puteau căsători cu spartane, locuiau într-o zonă în jurul teritoriului spartan, izolând sparta de popoarele vecine și mare, ocupându-se de agricultură, comerț și meșteșuguri.
* Hiloții erau un fel de sclavi, muncind pentru spartani; se revoltau adesea, iar pentru asta erau supravegheați și exterminați în masă uneori.
* Spartanii nu munceau, avea o casă și o bucată de pământ pe care nu o putea vinde (nici cumpăra).


 

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro