Sciam mai 2009 În numărul din mai al revistei americane de popularizare a ştiinţei, Scientific American, printre numeroase alte articole, puteţi citi despre progresele făcute în decodificarea genomului uman, despre noi metode de a fura informaţii de pe un calculator aflat la distanţă şi altele. Citiţi aici un rezumat al celor mai importante articole.

 

Coperta Sciam mai 2009

 

 

Mai jos veţi găsi un scurt rezumat al celor mai importante articole din ediţia lunii mai a prestigioasei reviste de popularizare a ştiinţei "Scientific American".

SUNT CONFLICTELE LETALE PARTE DIN CULTURA UMANĂ?

Titlul original: Must lethal conflict be an inevitable part of human culture? By John Horgan

  • În luna februarie, la Universitatea din Utah, SUA, s-a desfăşurat conferinţa cu titlul The Evolution of Human Aggression: Lessons for Today’s Conflicts, "Evoluţia agresiunii umane: lecţii pentru conflictele de azi".
  • Frans B.M. de Wall, Universitatea Emany, care studiază primatele, afirmă că oamenii nu sunt destinaţi războiului etern. Deşi unii cercetători au ajuns să creadă, bazându-se pe comportamentul războinic al primatelor, că avem războiul în ADN, trebuie văzut şi faptul că acestea se şi împacă. De Wall sugerează că interdependenţa economică a statelor, gen Uniunea Europeană, reduce dramatic riscul unui război, dând exemplul Franţei şi Germaniei, care odată aflate în alianţă, deşi nu se iubesc, sunt dispuse, aliate fiind, să găsească mai degrabă soluţii pentru problemele ivite, decât să le rezolve prin intermediul unui conflict.
  • Richard Wrangham, Universitatea Harvard, antropolog, este de acord cu de Wall că violenţa nu este instinctuală, dar în acelaşi timp manifestarea violenţei este extrem de sensibilă la context. Unul dintre indicatorii siguri ai unei agresiuni iminente la cimpanzei este dezechilibrul puterii: când un grup de cimpanzei observă că un grup cu care se află în competiţie se află în inferioritate, atacă.  Acest tip de comportament bazat pe superioritatea evidentă este ilustrat astăzi la nivelul societăţii umane de SUA, care declanşează războaie foarte uşor, dată fiind superioritatea sa militară netă faţă de majoritatea statelor planetei.
  • Antropologul Polly Wiessner, Universitatea Utah, expert în civilizaţia şi cultura Enga, un popor tribal ce locuieşte în Papua Noua-Guinee, afirmă, bazându-se pe observarea îndelungată a acestui popor, că un alt factor declanşator de conflicte este lipsa unui scop clar în viaţă pentru tinerii Enga, care, în lipsa unei activităţi obişnuite, dar care să le ocupe viaţa cotidiană, sunt atraşi de diverse grupări, cu bani şi femei, pentru a presta diverse activităţi războinice. Un alt factor important care favorizează conflictul este suprapopularea.

 

AERUL DIN ATMOSFERA TERESTRĂ SE PIERDE ÎN SPAŢIUL COSMIC

Titlul original: The Planetary Air Leak, by David C. Catling and Kevin J. Zahnle

  • Multe dintre gazele ce constituie atmosfera terestră ori a altor planete se scurg încet încet în spaţiul cosmic.
  • Multe dintre moleculele de aer aflate la limita superioară a atmosferei se pierd în spaţiu; astfel se pierde o cantitate importantă de hidrogen.
  • O altă cale prin care aerul se pierde în spaţiu este prin reacţiile particulelor încărcate electric. Câmpuri electrice accelerează ionii până la o viteză ce le permite să părăsească atmosfera.
  • Asteroizii şi cometele "pun umărul" şi ele la pierderea gazelor de către unele planete.
  • Această pierdere gaze explică multe dintre misterele sistemului nostru solar. Astfel, planeta Marte este roşie pentru că vaporii de apă s-au disociat în atomi de hidrogen şi oxigen, hidrogenul s-a pierdut în spaţiu, iar oxigenul a oxidat rocile marţiene. Un proces similar a avut loc pe planeta Venus, unde dioxidul de carbon formează o atmosferă groasă.

 

CE NE DIFERENŢIAZĂ DE CIMPANZEI?

Titlul original: What makes us human?, by Katherine S. Pollard

  • Cimpanzeii sunt rudele cele mai apropiate ale omului, având 99% din ADN identic cu al omului.
  • S-au făcut eforturi susţinute pentru a identifica acele regiuni ale genomului uman care s-au modificat de-a lungul evoluţiei şi care sunt indicatori ai acelui ceva ce ne face oameni.
  • Cercetările au arătat, de asemenea, de ce oamenii şi cimpanzeii diferă atât de mult, deşi ADN-ul este aproape identic.
  • Din cele 3 miliarde de gene ale genomului uman, numai 15 milioane sunt diferite între om şi cimpanzeu.
  • Marea majoritate a genelor diferite nu sunt esenţiale; însă care sunt esenţiale şi de ce?
  • Un grup de 118 baze a devenit cunoscut ca regiunea 1 a accelerării umane - human acceleration region, HAR1; aceste gene se consideră a fi principalele gene care fac diferenţa dintre om şi cimpanzeu.
  • După compararea HAR1 la 12 vertebrate, s-a observat că HAR1 a evoluat foarte lent; de exemplu, între puiul de găină şi cimpanzeu diferă doar două baze; omul diferă de cimpanzeu prin 18 baze.

 

HAR1
Comparaţii între om, cimpanzeu şi găină
Credit: ScientificAmerican.com

 

  • HAR1 este prezent în neuroni şi are un rol important - încă nelămurit pe deplin - privind dezvoltarea cortexului.
  • Doar 1,5% din ADN formează proteine. Restul genelor sunt gene reglatoare, care spun celorlalte gene când să se activeze. HAR1 dă naştere unei noi structuri de ARN, adăugându-se acelor 6 structuri ARN deja cunoscute.
  • Nu este nevoie să modifici mult genomul pentru a produce o nouă specie, ci să faci modificări în anumite locuri. HAR1 este un asemenea loc.
  • Gena FOXP2 are rol în vorbire, prezentă doar la om.
  • Cercetări recente au descoperit peste 200 de regiuni de accelerare, în care sunt gene ce nu produc proteine şi care au în zonele vecine gene implicate în funcţii ale creierului.
  • Regiunea de accelerare HAR2 este "responsabilă" pentru aspectul fizic pe care îl avem, ca specie.
  • O genă, numită criptic AMY1, este implicată în digestia fibrelor, semn al evoluţiei din punct de vedere alimentar.
  • O altă genă, denumită LCT, permite digestia lactozei, care este posibilă la cele mai multe specii numai în stadiul de pui. LCT este o genă aflată în stadiul de evoluţie chiar acum; în fapt, mulţi locuitori ai planetei neputând tolera lactoza.
  • Cercetările s-au focalizat pentru multă vreme pe genele ce formează proteine, restul genelor considerându-se a fi inutile. Lucrurile s-au schimbat în ultimii ani, cercetătorii fiind acum foarte interesaţi de genele cu diverse roluri, multe neidentificate; este vorba de 85% din ADN.

 

CUM SĂ FURI SECRETE FĂRĂ SĂ FII CONECTAT ÎN REŢEA?

Titlul original: How to steal secrets without a network, by W. Wayt Gibbs

  • Cu ajutorul unui telescop special, un privitor aflat la 10 ori chiar 20 de metri distanţă, poate vedea ce este pe ecranul calculatorului dumneavoastră, chiar dacă acesta nu este cu ecranul către privitor. Cum? Prin citirea imaginii reflectate a laptopului pe ochelarii operatorului, pe retina acestuia, pe cana de cafea de lângă calculator, pe bijuterii de metal ori pe alte obiecte ce reflectă.
  • Dar există şi alte canale secundare prin care se pot fura informaţii de pe un calculator...
  • Persoane bine pregătire pot extrage informaţii după "jocul de lumini" al diodelor swich-urilor de reţea, decriptând undele radio emise de monitoare ori decodificând sunetele generate de imprimante.
  • Tastatura, wireless ori cu cablu, pentru fiecare tastă produce o amprentă electromagnetică unică ce poate fi capturată şi descifrată de la 20 de metri.

 

Decriptare sunet imprimanta

 

 

Pe această temă citiţi:
Compromising electromagnetic emanations of wired keyboards (Limba engleză. Materiale video cu demonstraţia capturării emanaţiilor electromagnetice)


BIBLIOGRAFIE:

ScientificAmerican.com

Puteți comenta folosind contul de pe site, de FB, Twitter sau Google ori ca vizitator (fără înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (aprobate de admin).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro