Simțul limbii se formează prin lecturi. Dar nu orice fel de lecturi, ci lecturi de calitate. Atunci când jurnalistul ajunge să scrie, fără să fi citit, scrie la întâmplare, cum este și în acest caz de folosire nenaturală a verbului „a eșua”.

Titlul de mai sus: „Administrația Trump a eșuat să arate emailurile despre...” reprezintă traducerea (cu Google Translate?) a: „the Trump administration failed to show that emails about...”. Numai că în limba română o traducere decentă ar arăta altfel, pentru că a eșua nu se folosește corect în maniera de mai sus.

În română o traducere cu sens ar putea fi: „Administrația Trump nu a putut demonstra că emailurile despre blocarea sprijinului Ucrainei în 2019 erau eligibile pentru protecție guvernamentală”. Da, chiar așa, departe ce spun cei de la cronica.ro, pentru că reprezintă traducerea textului: „the Trump administration failed to show that emails about the hold placed on US aid to Ukraine in 2019 were eligible for protection under executive privilege”.

OK, ne-am lămurit, jurnaliștii sunt complet pe lângă subiect. Nu înțeleg ce citesc, nu știu să scrie. Cum se folosește „a eșua”?

Conform DEX2009:
A EȘUÁ, eșuez, vb. I. Intranz.
1. (Despre vapoare; la pers. 3) A se așeza voit sau a se împotmoli în nisip sau într-un loc unde apa are o adâncime redusă.
2. Fig. A suferi un eșec, a da greș, a nu reuși, a nu izbuti. [Pr.: -șu-a] – din fr. échouer.

Așadar, odată verbul este specializat pentru indica probleme cu vapoarele, iar în al doilea rând indică un eșec, o neîmplinire. În acest al doilea caz utilizarea firească este în formule de genu: „Am eșuat la examenul de matematică” sau „Proiectul nostru / încercările de a ajunge pe primul loc / tentativa de a-l înlocui au eșuat”. Dar sună rău să spun: „Colegul meu a eșuat să termine tema la română”.

 

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.