Există mai mulţi termeni folosiţi în neurologie, pe care îi prezentăm mai jos, ce indică o deteriorare ori o incapacitate a unei funcţii neurologice, fie că e vorba de pierderea vorbirii, a limbajului, memoriei ori a unei alte abilităţi. Găsiţi mai jos scurte explicaţii privind principalii termeni folosiţi pentru exprimarea deficitului în neurologie şi pe care ar trebui să-i înţelegeţi, în special dacă aveţi de gând să citiţi vreo carte care are ca subiect neurologia ori creierul uman.
Afonie - imposibilitate de a vorbi ca urmare a lezării laringelui sau a nervilor acestuia.
Afemie - imposibilitatea de a exprima ideile, sentimentele prin cuvinte. Termenul se aplică şi în cazul în care inabilitatea de vorbi este cauzată de probleme emoţionale, cum ar frica de a vorbi ori refuzul de a participa în comunicare verbală.
Afazie - pierdere, totală sau parţială, a posibilităţii de exprimare a cuvintelor, datorată unei leziuni a cortexului.
Alexie - incapacitate de a citi, cecitate verbală provocată de unele leziuni în centrii nervoşi.
Apraxie - este o disfuncţie neurologică caracterizată de pierderea abilităţi de a executa anumite mişcări, deşi există dorinţa ori abilitatea fizică pentru aceasta.
Agnozie - pierdere sau tulburare a funcţiilor intelectuale de recunoaştere a celor văzute, auzite, pipăite.
Amnezie - pierdere totală sau parţială a memoriei.
Ataxie - tulburare a coordonării mişcărilor voluntare din cauza lezării unor căi nervoase şi centri nervoşi.
