Staţia Spaţială Internaţională

Inerţia ne spune următorul lucru despre universul nostru: dacă asupra unui obiect nu se acţionează în niciun fel, deci nu se aplică vreo forţă asupra lui, atunci starea de mişcarea a corpului va rămâne neschimbată, fie că el se mişcă, fie că el este static. Dacă va fi în mişcare, fără interferenţe, va continua să se mişte cu aceeaşi viteză şi în aceeaşi direcţie pentru totdeauna. Dacă va fi în stare de repaus, va rămâne astfel, de asemenea, pentru toată perioada în care nu se acţionează asupra lui.

Masa unui corp este măsura materiei pe care acesta o conţine. Masa unui lingou de aur, de pildă, este egală cu suma maselor atomilor de aur ce constituie respectivul lingou. Greutatea unui lingou de aur, în schimb, este rezultatul exercitării asupra masei corpului a forţei gravitaţionale. Care e semnificaţia acestui fapt?

Mişcarea browniană descrie mişcarea particulelor ce sunt lovite din toate părţile de moleculele de lichid ori gaz. Denumirea mişcării browniene vine de la botanistul Robert Brown care a observat în 1827 că particulele de polen aflate sub microscop lui se mişcau haotic.

Auzim din ce în ce mai des despre necesitatea creşterii ponderii energiilor alternative în consumul energetic global al planetei. Conceptul de energie alternativă desemnează orice formă de energie care nu provine din combustibili fosili. Vorbim aici atât despre energia nucleară produsă în centralele nucleare, cât şi despre resursele de energie regenerabilă precum hidroenergia, energia geotermală, biomasa, energia solară şi eoliană.

Ştiaţi că o plită încinsă emite radiaţii electromagnetice? Dar că propriul dumneavoastră corp, de asemenea, este un emiţător de unde din gama infraroşii? Cum se face că există dispozitive care reuşesc să vadă pe timp de noapte, chiar şi în condiţii de lipsă totală a luminii?

Conceptul de an-lumină nu este unul legat de măsurarea timpului, chiar dacă anul este o unitate de măsură a timpului. Deşi anii exprimă curgerea timpului, anul-lumină este o unitate de măsură a distanţei.

Distanţa pe care lumina o parcurge într-un an dă măsura unui an-lumină.
Din moment ce viteza luminii este de aproximativ 300.000 km/s, adică 3 x 108 m/s, iar un an are 365 de zile, deci 365 x 24 x 3.600 = 31.536 x 103 secunde, se ajunge la o dimensiune de 9,46 x 1015 metri pentru un an-lumină. Adică 9,46 trilioane de kilometri (9.460.000.000.000 km).

În Univers există o cantitate de energie fixă care nu se va modifică niciodată. Legea conservării energiei ne spune că energia nu poate fi creată sau distrusă, ci doar se transformă dintr-o formă în alta. Cu alte cuvinte, există un cuantum de energie, pe care, orice am face, nu îl putem diminua ori spori.

Când folosim energie şi afirmăm, oarecum impropriu, că o consumăm, de fapt nu facem decât să asistăm la transformarea acesteia dintr-o formă în alta. De pildă, energia potenţială a unui pendul în mişcare se transformă în energie cinetică şi viceversa. O hidrocentrală, de asemenea, ilustrează multipla transformare a energiei, energia potenţială a apei se metamorfozează în energie mecanică, apoi în energie electrică.

V-aţi întrebat vreodată cât de jos poate coborî temperatura pe Terra? Dar cât de rece este spaţiul cosmic? Care este cel mai rece loc din Univers? Ce este zero absolut, ce valoare are el şi ce se întâmplă cu materia ajunsă la această temperatură extremă? Citiţi aici.

Este atomul componenta fundamentală din care este materia construită ori acesta poate fi spart la rândul său în părţi mai mici? Există alte particule în afara celor ce compun atomul? Cum se transmite gravitaţia? Ce ţine nucleul atomului unit? Cât de departe sunt electronii de nucleu?

spectrul electromagnetic Trăim într-un univers îmbibat cu radiaţii electromagnetice. În presă apar adesea articole alarmiste despre efectul radiaţiilor din diferite game. Ce sunt aceste radiaţii şi cât sunt ele de periculoase? Ne putem feri de ele? Sunt ele dăunătoare prin simpla prezenţă?


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro