Un electron de pe cel mai jos nivel energetic într-un atom poate absorbi energia unui foton, energie suficientă pentru a sări pe următorul nivel energetic. În cadrul procesului invers electronul revine pe nivelul energetic anterior, caz în care are loc eliberarea unui foton. Cum se formează liniile spectrale? Citiţi aici (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Lumina Cherenkov apare atunci când particulele călătoresc mai repede decât lumina. Vă întrebaţi probabil cum poate o particulă depăşi viteza luminii … Ceea ce ştim în urma formulării teoriei relativităţii speciale de către Einstein – şi nu a fost invalidat – este că viteza luminii în vid este de 300.000 km/s şi că nimic nu poate depăşi această limită. Totuşi, viteza luminii nu este aceeaşi în orice mediu. De exemplu, atunci când trece prin apă ori sticlă, viteza luminii încetineşte cu până la 25 de procente. Prin urmare, este posibil ca particule ce călătoresc prin unele substanţe cu viteze subluminice – raportat la viteza luminii în vid – să fie totuşi mai rapide decât lumina în acel mediu.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
După Newton, universul este înţeles în termeni de cauză şi efect. Potrivit mecanicii lagrangiene, natura are ca scop intrinsec minimizarea cantităţii pe care am numit-o în acest articol „acţiune”. Astfel, un obiect s-ar putea deplasa pe mai multe traiectorii, numai că cea aleasă este cea pentru care „acţiunea” rezultată este minimă.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Avem un electron şi două fante. Proiectăm electronul către cele două fante. Acesta poate alege pe oricare dintre cele două. Ce va face? Electronul este iniţial o particulă, devine undă, trece prin ambele fante, interferează cu el însuşi, iar apoi loveşte ecranul sub forma unei particule. Ciudat, nu? Citiţi articolul pentru detalii (video inclus).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Modelul cuantic al atomului reprezintă o schimbare fundamentală sub aspect grafic al modelului atomic în comparaţie cu atomul lui Bohr. Fizicieni ca Heinsenberg, Schrödinger ori Dirac au eliminat orbitele clasice ale electronilor şi le-au înlocuit cu orbitali, volume spaţiale caracterizate de probabilitatea prezenţei electronilor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
William Thompson, la sfârşitul secolului al XIX-lea afirma că toate legile Universului au fost descoperite. Dar lucrurile s-au complicat în anii imediat următori, odată cu apariţia ideilor lui Einstein, Planck, Bohr, Schrödinger etc. Neutralino este un exemplu că Universul este mult mai "refractar" în a-şi dezvălui tainele decât s-ar putea crede...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Particule fundamentale (electroni, quarcuri) conectate la o membrană
reprezentând spaţiul tridimensional accesibil oamenilor
Se ştie despre gravitaţie că este cea mai slabă dintre cele 4 forţe fundamentale. Deşi la scară cosmică gravitaţia produce efecte colosale, la nivel atomic interacţiunile gravitaţionale sunt mult mai slabe decât celelalte. Teoria stringurilor, cea mai populară teorie cuantică a gravitaţiei care există în prezent, oferă o posibilă explicaţie.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Carbonul este un ingredient de bază din compoziţia organismelor vii de pe Terra. Toate formele de viaţă conţin în jur de 25% carbon. Atomul de carbon este unic deoarece se poate combina cu alţi atomi de carbon dând naştere unor lanţuri lungi sau unor structuri circulare de legături carbon-carbon, care, la rândul lor, stau la baza moleculelor organice complexe care fac posibilă viaţa.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Care este temperatura spaţiului cosmic, foarte departe, în hăurile intergalactice, unde găsim cam un atom de hidrogen într-un volum de un metru cub de vid? Poate un atom individual să fie cald sau rece? Se poate spune că un atom are 2 Kelvin?
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Cu toţi am auzit despre cele patru forţe fundamentale: electromagnetismul, gravitaţia, forţa tare şi forţa slabă. De mai puţină "publicitate" au parte "vehiculele" acestor forţe, particulele purtătoare ale forţelor. În acest articol, aşadar, veţi afla cum funcţionează fotonii, gluonii, bosonii W şi Z şi gravitonii (ultimii încă nedetectaţi).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Mendeleev a construit tabelul ce-i poartă numele în mod empiric, fără a cunoaşte structura atomului. Intuiţia sa extraordinară a făcut ca cercetătorii să bănuiască existenţa unor elemente doar privind la tabel, din logica acestuia. Astăzi ştim că tabelul oferă o imagine a modului în care se completează nivelurile energetice ale atomilor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ultima parte a filmului documentar dedicat mecanicii cuantice explică cel mai contraintuitiv şi mai surprinzător fenomen din galeria bizareriilor lumii cuantice. Este vorba despre inseparabilitatea cuantică, o trăsătură a microcosmosului despre care unii fizicieni spun că încalcă regulile teoriei relativităţii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Fisiunea nucleară reprezintă un fenomen controlat de om. Fuziunea nucleară însă, este deocamdată doar un deziderat, dar unul care odată împlinit ar schimba soarta speciei umane într-un mod nemaiîntâlnit în istorie. Urmăriţi filmul din acest articol pentru a înţelege modul în care cele două fenomene funcţionează...
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Mini-documentarul dedicat mecanicii cuantice continuă cu un episod dedicat lui Wolfgang Pauli şi regulii pe care el a introdus-o în strania lume cuantică: Principiul excluziunii. Puteţi vedea apoi şi cum, plecând de la acest principiu, particulele fundamentale sunt clasificate în două mari familii: fermionii şi bosonii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Al patrulea episod al documentarului dedicat mecanicii cuantice revine asupra principiului incertitudinii, continuă cu descrierea modelului cuantic al atomului de hidrogen, dar prezintă şi mecanismele care stau la baza apariţiei spectrelor de emisie şi de absorbţie ale atomilor diverselor elemente chimice.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.