Vă prezentăm în continuare primul episod dintr-o serie de filme dedicate popularizării fizicii cuantice. Această primă parte, care va fi în curând însoţită şi de următoarele, prezintă pe înţelesul tuturor, folosind o grafică superbă, ideile şi observaţiile experimentale care anunţau la început de secol XX revoluţia ştiinţifică ce avea să urmeze.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Mecanica cuantică
Teoria modelului standard al particulelor elementare combină electrodinamica cuantică, cromodinamica cuantică şi teoriile despre forţa slabă în cadrul celei mai cuprinzătoare concepţii despre particulele elementare. Gravitaţia nu îşi găseşte locul încă în cadrul acestei teorii.
Tabloul particulelor elementare
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Filmul următor descrie într-o manieră succintă şi clară, prin intermediul unei grafici de excepţie, mecanismul care face ca particulele fundamentale să aibă masă. Vorbim despre noţiuni teoretice, care încă nu au fost confirmate experimental, dar care sunt conţinute de Modelul Standard al particulelor elementare.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Dacă lumina manifestă în anumite circumstanţe proprietăţi corpusculare, oare în cazul particulelor elementare, precum electronii sau protonii am putea vorbi de un comportament similar undelor? Fizicianul francez Louis de Broglie oferă un prim răspuns atunci când îşi susţine teza de doctorat, în 1924.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
- Categorie: Mecanica cuantică
Efectul fotoelectric
Albert Einstein explicase încă din 1905 efectul fotoelectric folosind un concept revoluţionar, cuanta de lumină. Pentru a convinge un număr important de sceptici a fost nevoie însă de observaţiile unui fizician american, Arthur Compton, care a reconfirmat teoria lui Einstein când a explicat efectul care îi poartă numele.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
- Categorie: Mecanica cuantică
Avansând o ipoteză îndrăzneaţă, în anii '30 ai secolului trecut fizicianul Wolfgang Pauli propune ca "remediu disperat" pentru una din problemele fizicii vremii existenţa unei noi particule elementare, neutră din punct de vedere electric şi cu masă extrem de mică. Enrico Fermi îi dă în anul 1933 numele de neutrino.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Protonii, elemente constituente ale nucleului atomic, sunt particule cu sarcină pozitivă. Având aceeaşi sarcină, se resping reciproc. Ce face totuşi ca nucleul atomic să nu se dezintegreze? Ce ţine protonii laolaltă, deşi aparent ar trebui să se depărteze unul de altul? Aflaţi din acest articol ce forţă ţine nucleul atomic unit.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Există elemente chimice cu nuclee masive, precum uraniul şi plutoniul, care se dezintegrează în mod spontan dând astfel naştere unor nuclee cu o mai mare stabilitate. Fenomenul poartă numele de radioactivitate şi este însoţit de eliberarea mai multor tipuri de radiaţie. Citiţi aici despre dezintegrările alfa, beta şi gama.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
Laureat al premiului Nobel, Niels Bohr este unul dintre fizicienii de frunte ai secolului al XX-lea. Avansând idei revoluţionare, ce contraziceau principiile fizicii începutului de secol XX, acesta a "reproiectat" atomul, introducând orbitele fixe ca regulă imuabilă pentru mişcarea electronilor şi niveluri fixe de energie pentru aceştia.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Atomul
Distribuţia energiei radiate de un corp negru
Corpul absolut negru a reprezentat una dintre marile probleme ale fizicii la sfârşit de secol XIX. Max Planck este fizicianul care a găsit soluţia matematică ce a eliminat "catastrofa ultravioletă". Emisia discretă a energiei, introdusă de Planck, deşi salutară pentru problema dată, i se părea necredibilă însuşi părintelui teoriei...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Mecanica cuantică
În 1909 Ernest Rutherford a sugerat efectuarea unui experiment folosind particule alfa şi o foiţă de aur. Rezultatele acestui experiment au condus la schimbarea modului de înţelegere a structurii atomului. "Noul" atom era în cea mai mare parte spaţiu gol şi constituit din nucleu şi electroni orbitând în jurul acestuia.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Atomul
Mecanica cuantică ne spune că lumea particulelor elementare este guvernată de legi stranii, contraintuitive. Cum ar arăta lumea noastră dacă şi la nivel macroscopic fenomenele s-ar petrece la fel? Schrödinger a dat răspuns la această întrebare cu ajutorul unui experiment imaginar.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
- Categorie: Mecanica cuantică
La aproximativ o sută de ani de la conceperea modelului atomic al lui John Dalton, fizicianul englez Joseph John Thomson (1856-1940) imaginează un nou tip de atom, bazat pe constatările făcute în urma experimentelor cu tuburile catodice, schimbând odată pentru totdeauna concepţia atomului indivizibil.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Atomul
Două dintre concepţiile greşite pe care o parte a publicului le are despre marele Albert Einstein sunt că teoria relativităţii i-ar fi adus premiul Nobel pentru fizică şi că el ar fi descoperitorul efectului fotoelectric. Aflaţi pentru ce a fost Einstein laureat al Nobelului şi lămuriţi-vă în privinţa efectului fotoelectric citind în acest articol.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
- Categorie: Fizică
Modul în care înţelegem atomul astăzi este urmarea mai multor secole de cercetări în care, gradat, teoria atomică a lui Democrit (400 îHr) a căpătat relevanţă ştiinţifică. Citiţi aici o scurtă prezentare a modelului atomic imaginat în anul 1803 de către chimistul britanic, John Dalton.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Categorie: Atomul