- Detalii
- Scris de Geraint Lewis, The Conversation
- Categorie: Fizică
- Accesări: 7413
În ultimele zile mass-media a relatat declaraţiile recente ale lui Stephen Hawking cum că găurile negre, un mister atât al ştiinţei, cât şi al domeniului science-fiction, nu există. Astfel de declaraţii produc agitaţie în rândul mediilor de informare şi rubricile de comentarii ale acestora degenerează rapid în discuţii satirice despre faptul că nu ar trebui să credem mai nimic din ceea ce ne spun oamenii de ştiinţă.
- Detalii
- Scris de Glennda Chui
- Categorie: Fizică
- Accesări: 7051
Prima privire fugară a umanităţii asupra celor mai mari adâncimi din ocean a părut cu adevărat dezamăgitoare. Un mic echipaj a lucrat timp de doi ani pentru a pregăti Trieste - unul din cele numai două submersibile din lume, la acea vreme - pentru plonjonul de 11 mii de metri adâncime, până la fundul groapei Marianelor.
- Detalii
- Scris de Andrew Steele, The Conversation
- Categorie: Fizică
- Accesări: 7726
Ar fi fizica „mult mai interesantă" dacă bosonul Higgs nu ar fi fost găsit? Stephen Hawking aşa crede. El a făcut această afirmaţie îndrăzneaţă, probabil cu ceva reţinere, la deschiderea unei noi expoziţii din cadrul Science Museum din Londra care sărbătoreşte fizica particulelor.
- Detalii
- Scris de Dr. Dave Goldberg
- Categorie: Fizică
- Accesări: 7869
În acest articol foarte special vom afla care este povestea adevărată cu privire la soarta particulelor şi antiparticulelor aflate în situaţia de a înfrunta atracţia gravitaţională a unei găuri negre. Este o poveste despre trădare, fluctuaţii cuantice şi o eventuală evaporare.
- Detalii
- Scris de Sarah Charley
- Categorie: Fizică
- Accesări: 5801
Albert Einstein era foarte tulburat de ideea că Universul manifestă un caracter aleatoriu intrinsec. El avea o neîncredere profundă în mecanica cuantică, setul de reguli care descriu cum se comportă particulele - aparent la întâmplare - la cea mai mică scară. Într-o scrisoare din 1926 pe această temă către colegul lui fizician Max Born, Einstein a scris într-un protest devenit faimos "Dumnezeu nu joacă zaruri".
- Detalii
- Scris de Kathryn Jepsen
- Categorie: Fizică
- Accesări: 6189
Când oamenii de ştiinţă vorbesc celorlalţi despre fizica particulelor, ei discută despre cele mai mici cărămizi ale materiei: ceea ce obţii când divizezi celulele şi moleculele în bucăţi din ce în ce mai mici, până când nu le mai poţi divide deloc.
- Detalii
- Scris de Phys.org
- Categorie: Fizică
- Accesări: 5776
Astronomii din cadrul UC Berkeley şi University of Hawaii au analizat datele obţinute de misiunea Kepler în cei patru ani de activitate ai acesteia în scopul căutării exoplanetelor de dimensiunea Pământului care se află în zona locuibilă din jurul stelelor similare Soarelui şi apoi au verificat, în mod riguros, cât de multe planete nu au fost incluse în studiul lor.
- Detalii
- Scris de Dave Goldberg
- Categorie: Fizică
- Accesări: 7313
În cadrul acestui articol vom vorbi despre condiţiile în care s-ar putea realiza o călătorie virtuală în timp. Cu această ocazie vom încerca să răspundem următoarei întrebări: „Ce ne împiedică să putem călători în timp? Este adevărat că noi putem călători doar în viitor (ca urmare a unei deplasări relativiste, de exemplu) sau este posibil să călătorim în trecut, atunci când vom descoperi cum se poate realiza asta?"
- Detalii
- Scris de Ask a mathematician
- Categorie: Atomul
- Accesări: 11953
Iată enumerate toate particulele cu care ai interacţionat vreodată: protoni, neutroni, electroni şi fotoni*. Radiaţie periculoasă nu este nimic altceva decât una dintre aceste particule mişcându-se nebunesc de repede.
- Detalii
- Scris de Kathryn Jepsen
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
- Accesări: 7990
Nu mult după ce fizicienii ce desfăşoară experimente la Marele Accelerator de Hadroni de la laboratorul CERN au descoperit bosonul Higgs, directorul general al acestuia, Rolf Heuer, a fost întrebat: "Şi acum ce urmează"? Una dintre priorităţile de vârf pe care le-a numit a fost: să ne dăm seama ce este materia întunecată.
- Detalii
- Scris de Karl Smallwood
- Categorie: Fizică
- Accesări: 10099
Viteza luminii în vid este de „exact 299.792.458 metri pe secundă". Motivul pentru care astăzi putem indica o valoare precisă a ei este determinat de faptul că viteza luminii în vid este o constantă universală care a fost măsurată cu lasere şi atunci când un experiment implică utilizarea laserelor este foarte greu să contestăm rezultatele obţinute.
- Detalii
- Scris de Emily Upton
- Categorie: Fizică
- Accesări: 9607
A fost lovit, într-adevăr, Newton de un măr în cap care l-a inspirat în ceea ce priveşte teoria sa a gravitaţiei? La şcoală aţi învăţat, probabil, despre povestea mărului lui Newton, despre faptul că George Washington a tăiat un cireş, despre faptul că oamenii din vremea lui Columb credeau că Pământul este plat sau că Pelegrinii au sărbătorit pentru prima oară Ziua Recunoştinţei în America invitând membrii triburilor nativ-americane să li se alăture.
- Detalii
- Scris de Phys.org
- Categorie: Fizică
- Accesări: 4765
În ultimii opt ani, doi cercetători francezi au studiat mişcarea picăturilor de ulei aflate într-o baie de ulei ce vibra pentru a observa comportamentul lor unic. Ceea ce pare a fi un experiment de liceu a furnizat, de fapt, o primă dovadă a faptului că particularităţile ciudate ale lumii cuantice pot fi reproduse la o scară macroscopică.
- Detalii
- Scris de Glennda Chui
- Categorie: Fizica nucleară şi fizica particulelor
- Accesări: 7347
Dacă am putea folosi numai 5 la sută din alfabet, am rămâne blocaţi la litera A. Cinci procente dintr-o dietă zilnică completă înseamnă doar o felie de pâine prăjită. Şi totuşi, asta este tot ce avem, sau cel puţin tot ce putem percepe, din locul pe care îl numim acasă. Mai puţin de 5 procente din Univers este materie obişnuită alcătuită din quarcuri, electroni şi neutrini.
- Detalii
- Scris de Benjamin Crowell
- Categorie: "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
- Accesări: 8350
Acum suntem pregătiţi să descoperim de ce masa şi energia trebuie să fie echivalente aşa cum susţine formula celebră a lui Einstein, E = mc2. Până acum ne-am referit la ciocnirile în care energia cinetică nu este transformată în altă formă de energie, precum căldura sau sunetul. Să vedem ce se întâmplă dacă o bilă din chit care se mişcă cu viteza v se loveşte de o altă bilă iniţial în repaus, care se lipeşte de ea. Rezultatul nerelativist este că pentru a respecta conservarea impulsului, cele două bile trebuie să zboare împreună la v/2.
- Detalii
- Scris de Benjamin Crowell
- Categorie: "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
- Accesări: 8699
Până acum nu am menţionat nimic despre cum să descrii mişcarea în relativitate. Funcţionează în acest caz legile lui Newton? Se mai aplică legile conservării? Răspunsul este da, însă multe definiţii trebuie modificate şi apar fenomene total noi, cum ar fi transformarea masei în energie şi a energiei în masă, aşa cum rezultă din faimoasa ecuaţie E = mc2.
- Detalii
- Scris de Benjamin Crowell
- Categorie: "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
- Accesări: 29808
Forţa reprezintă rata de transfer al impulsului. Echivalentul în cazul momentului cinetic se numeşte momentul forţei. Dacă forţa ne spune cât de tare apăsam sau împingem ceva, momentul forţei indică cât de tare răsucim acel ceva. Aţi avut vreodată experienţa de a încerca să deschideţi o uşă împingând în partea de lângă balama? Este greu de făcut, ceea ce indică faptul că o cantitate dată de forţă produce mai puţin moment al forţei când este aplicată în apropiere de axa de rotaţie.
- Detalii
- Scris de Benjamin Crowell
- Categorie: "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
- Accesări: 11478
“Sigur, şi poate mâine Soarele nu va mai răsări”. Desigur Soarele răsare şi apune doar pentru că Pământul se învârte, aşa că această expresie ar trebui să se refere la faptul improbabil că Pământul se va opri brusc din mişcarea sa de rotaţie în jurul propriei axe în timpul nopţii. De ce nu se poate opri? Nu ar încălca conservarea impulsului, deoarece rotaţia Pământului (în jurul axei sale) nu adăugă nimic impulsului său.
- Detalii
- Scris de Benjamin Crowell
- Categorie: "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
- Accesări: 9248
Imaginaţi-vă o cutie neagră, conţinând un motor pe benzină, care este conceput să se strângă un cablu de oţel de lungime d, exercitând o anumită forţă F. Dacă folosim această cutie pentru a ridica o greutate, în momentul în care va fi rulat tot cablu, greutatea va fi ridicată la o înălţime d. Forţa F abia este, la limită, suficient de puternică pentru a ridica o greutate m dacă F=mg; dacă face aceasta, atunci forţa de ridicare a cablului anulează exact forţa gravitaţiei, deci greutatea se va ridica la viteză constantă, fără să-şi schimbe energia cinetică.
- Detalii
- Scris de Benjamin Crowell
- Categorie: "Fizica conceptuala" de Benjamin Crowell
- Accesări: 8477
Cel mai mare triumf al lui Isaac Newton a fost explicaţia sa asupra mişcării planetelor aplicând legi ale fizicii universal valabile. A fost o imensă revoluţie a gândirii: pentru prima data atât Pământul, cât şi cerul au fost văzute ca funcţionând în mod automat, după aceleaşi reguli. Newton nu ar fi a fost capabil să îşi dea seama de ce planetele se mişcă în felul în care se mişcă dacă nu ar fi fost astronomul Tycho Brahe (1546-1601) şi protejatul său Johann Kepler (1571-1630), care au realizat împreună prima descriere simplă şi precisă a modului în care se mişcă planetele de fapt.
Subcategorii
Pagina 7 din 28