Einstein (stânga, rândul de jos) în anii de şcoală, şcoala din Aarau, 1896
Credit: th.physik.uni-frankfurt.de
Albert Einstein rămâne unul dintre cei mai mari gânditori ai fizicii, dar, ca orice om, a făcut și greșeli. Unele dintre acestea, însă, au stimulat descoperiri semnificative în fizică, chiar și mult timp după moartea sa.
Einstein a adus contribuții fundamentale la înțelegerea spațiu-timpului, însă a trăit într-o epocă limitată de cunoștințele vremii. Astfel, uneori predicțiile sale au fost ușor eronate sau chiar greșite. Privind mai atent „erorile” sale, descoperim însă o gândire precaută și profundă, menită să exploreze natura universului.
1. Undele gravitaționale sunt prea slabe pentru a fi detectate
În 1916, Einstein prezice existența undelor gravitaționale, vibrații ale structurii spațiu-timpului, care se propagă ca energie sub formă de undă. În 2015, colaborarea LIGO le confirmă existența.
În 1936, Einstein, împreună cu Nathan Rosen, susținea că undele nu pot exista, argumentând că ecuațiile sale erau incomplete.
Ulterior, el admite că undele ar putea exista, dar prea slabe pentru a fi detectate.
2. Inseparabilitatea cuantică nu poate fi reală
Einstein accepta fenomenele mecanicii cuantice, dar considera teoria incompletă. Într-o celebră lucrare https://journals.aps.org/pr/abstract/10.1103/PhysRev.47.777 din 1935, el susținea că particulele corelate cuantic trebuie să fie cum cuplate printr-o variabilă ascunsă.
Ulterior, experimentele și teoriile moderne au demonstrat incompatibilitatea acestui punct de vedere.
Întrebările sale fundamentale despre inseparabilitatea cuantică rămân însă relevante.
3. Gravitația și electromagnetismul pot fi unificate fără mecanica cuantică
Ultimii 30 de ani ai vieții, Einstein i-a dedicat unei teorii unificate pentru toate forțele naturii, încercând să combine gravitația și electromagnetismul fără mecanica cuantică. Eforturile sale nu au reușit, dar au stabilit obiectivul unificării ca „Sfântul Graal” al fizicii moderne.
4. Universul este static și imuabil
Einstein credea într-un univers static și introduce constanta cosmologică pentru a contrabalansa atracția gravitațională.
Ulterior, o respinge, considerând-o arbitrară. În anii ’90, teoria este revigorată sub forma energiei întunecate.
5. Singularitățile găurilor negre nu pot exista
Deși relativitatea generală sugera inevitabilitatea găurilor negre, Einstein le respingea ca fiind imposibile. El considera că singularitățile distrug structurile matematice ale teoriei, făcând legile fizicii arbitrare. Observațiile moderne, însă, confirmă realitatea găurilor negre.
6. „Dumnezeu nu joacă zaruri”
Einstein respingea arbitrarietatea în modelele fizice, motiv pentru care era sceptic față de mecanica cuantică și singularități. El căuta o teorie unificată, mai profundă, care să descrie natura fundamentală a universului.
Generalitatea relativității i-a oferit un prim exemplu de teorie unificatoare de succes.
Einstein a combinat precizia matematică cu intuiția profundă. Greșelile sale au generat discuții provocatoare care continuă să inspire fizicienii chiar și astăzi.
Deși unele predicții s-au dovedit eronate, metodele și abordările sale au produs efecte durabile, schimbând modul în care înțelegem universul.
Articolul este o sinteză a 6 Times Einstein Missed the Mark, but Still Changed Physics de Gayoung Lee, publicat pe Gizmodo.
