Alexander Fleming, bacteriologul scoțian care a descoperit penicilina, și-a dat seama și de riscul utilizării improprii a acestei: bacteriile se pot adapta și, în noua formă, se pot transmite către alte persoane. Rezistența la antibiotice este un fenomen cunoscut de multe zeci de ani, dar în ultimii ani a devenit o problemă foarte serioasă, estimări recente indicând faptul că circa 1,2 milioane decese sunt provocate anual de bacterii rezistente la antibiotice.
Pe lângă avantajele știute în ce privește tratarea oamenilor, antibioticele s-au dovedit utile în creșterea animalelor (pui, porci și bovine), care cresc mai repede (cu 3%-11%) dacă primesc antibiotice, indiferent dacă sunt bolnave sau nu. Antibioticele folosite pe animale ajungeau și la consumatori în cantități greu de stabilit, deși aceștia nu aveau nevoie de ele. Uzul de antibiotice în cantități mici, care nu ucid rapid bacteriile din organism, reprezintă „calea regală” către obținerea imunității bacteriilor la antibiotice. Abia acum câțiva ani uzul de antibiotice pe animale a fost interzis în UE și SUA.
Ce se poate face pentru a evita o gravă criză sanitară care să aibă la bază incapacitatea doctorilor de a combate diversele infecții cu antibiotice?
Pe de-o parte, se pot reintroduce în uz vechi antibiotice, în speranța că bacteriile și-au pierdut „antidotul” la acestea.
Pe de altă parte, trebuie accelerată căutarea de noi antibiotice, apelând la natură.
Inteligența artificială cu siguranță poate ajuta. Studii în acest sens sunt deja în derulare.
O altă soluție ar putea fi bacteriofagii, virusuri care pot distruge bacteriile. Studiul acestora a început acum circa 100 de ani, dar antibioticele au fost o soluție mai bună și mai facilă până recent.
Mai multe pe toate subiectele menționate mai sus, în videoclipul de mai jos (subtitrare în lb. engleză).
Credit imagine depositphotos.com
