Există numeroase dovezi cum că strămoşii noştri îndepărtaţi s-au născut în Africa, acum câteva milioane de ani. De acolo s-au răspândit în întreaga lume. Când însă au făcut primii paşi aceste rude îndepărtate în Europa? Au fost descoperite recent în Anglia urmele unor paşi de acum circa un milion de ani. Cercetătorii încearcă să înţeleagă cărei specii aparţineau indivizii care şi-au lăsat amprentele în solul englez şi cum arătau aceştia.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Într-un viitor nu prea îndepărtat poliţia ar putea fi ajutată de roboţi poliţişti, care patrulează prin oraşe, vigilenţi şi activi, gata să îi descopere pe cei rău intenţionaţi. Roboţi care înregistrează imagini şi multe alte semnale, le interpretează şi, dacă este cazul, alertează un centru de unde pot interveni poliţişti în carne şi oase. Roboţi care se pot inclusiv apăra.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Porţiuni ale micro-ARN-ului, care are un rol genetic important, sunt afectate de evenimentele traumatice pe care le trăim. Întrucât micro-ARNul au un rol activ în transmiterea instrucţiunilor pentru sintetizarea proteinelor, rezultatul este un fel de memorie genetică a evenimentelor traumatice, care se transmite din generaţie în generaţie.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
De multe ori în situaţii extrem de grave în spitalele de urgenţă câteva minute fac diferenţa între viaţă şi moarte. În cazul celor care ajung în spital cu răni grave, doctorii au foarte puţine minute pentru a interveni. Se poate prelungi cumva timpul la dispoziţia chirurgilor? Doctorul Samuel Tisherman, de la Presbyterian Hospital UMPS din Pittsburg, Pennsylvania, a pus la punct o nouă tehnică de răcire a pacienţilor, care-i menţine în viaţă pentru o durată de circa 2 ore şi care ar putea duce la salvarea vieţii acestora.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Descoperirea de noi planete în afara Sistemului Solar nu mai reprezintă o ştire de senzaţie: la ora actuală au fost identificate circa o mie de planete, şi multe altele vor fi descoperite în următorii ani. Totuşi, acestea sunt de obicei planete mai mari ca Terra şi la distanţe faţă de stelele în jurul cărora orbitează prea mari sau prea mici pentru ca pe respectivele corpuri cereşti ca să existe condiţii prielnice vieţii.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Una dintre cele mai răspândite forme de cancer la femei este cancerul la sân. Chiar dacă în ultimii ani au fost făcuţi importanţi paşi înainte în depistarea acestei forme de cancer într-un stadiu iniţial cu posibilitatea unui tratament care să ducă la o vindecare completă, ar fi mult mai bine dacă am reuşi să reducem de la bun început posibilitatea apariţiei acestei forme de cancer. Ce anume putem însă face noi?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Oameni şi roboţi. La ora actuală este uşor de făcut diferenţa. Oamenii au emoţii, roboţii nu. Oamenii glumesc, roboţii nu. Roboţii calculează extrem de rapid, oamenii nu. Vom ajunge însă într-o perioadă în care roboţii vor fi asemenea nouă? Ray Kurzweil susţine că da. Ba mai mult, acest lucru se va întâmpla în 2029! Şi apoi?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cine este de vină pentru dispariţia dinozaurilor? O nouă teorie susţine că vina ar fi a ... materiei întunecate; un disc de materie întunecată aflat în galaxia noastră ar provoca intensificarea ciclică a bombardamentului Pământului cu comete, rezultatele fiind catastrofice. Aşa ar fi dispărut dinozaurii! Cum era de aşteptat, nu toţi oamenii de ştiinţă sunt de acord cu această teorie.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
A fost de curând identificată cea mai veche stea cunoscută până în prezent. Astrul s-a născut când Universul avea doar 100 de milioane de ani. Cum au ajuns cercetătorii la o astfel de concluzie? Ce anume putem învăţa din studiul acestei stele?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În timp ce marele accelerator de particule, LHC, de la CERN, Geneva este la ora actuală în faza de modernizare pentru a putea funcţiona din 2015 la energii şi mai mari, oamenii de ştiinţă se pregătesc pentru a desluşi misterele Universului. Vor fi oare găsite noi particule sau semnale ale existenţei dimensiunilor suplimentare? Sau cu totul altceva?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cât de mult vorbiţi cu copiii dumneavoastră? Mai ales voi, părinţii care aveţi copii nou-născuţi. Unii dintre dumneavoastră poate le vorbesc micuţilor, povestindu-le diverse întâmplări, zilnic; alţii probabil, convinşi fiind că un copil atât de mic nu are cum să-i înţeleagă, păstrează liniştea. Nimic mai greşit! Dacă vrem să avem un copil mai inteligent este bine să-i vorbim încă din prima zi de viaţă! Ba mai mult, s-o ţinem aşa, spunându-i poveşti, citindu-i diverse întâmplări de-a lungul primilor ani de viaţă.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cercetătorii de la Harvard University au anunţat că în seara zilei de astăzi vor face un anunţ remarcabil. Despre ce să fie vorba? Nu puţini sunt cei care se aşteaptă să fie anunţată descoperirea undelor gravitaţionale, prevăzute de Einstein acum aproape 100 de ani.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Neutrinii, cele mai misterioase particule din modelului standard al fizicii particulelor elementare, ar putea să fie folosiţi pentru a-i „vâna” pe cei care vor să construiască o bombă nucleară pe bază de plutoniu. O idee originală, care însă ar putea funcţiona mult mai bine decât alte metode folosite în prezent.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cercetătorii de la Lawrence Livermore National Laboratory au reuşit pentru prima dată să obţină în procesele de fuziune pe care le studiază în laborator mai multă energie decât cea consumată pentru producerea acestor procese. Este un pas extrem de important, care ne dă speranţa de a putea folosi în viitor tipul de energie care alimentează stelele.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Stelele, misterioase şi îndepărtate, ne pun în faţa unor secrete care aşteaptă încă să fie descifrate. Printre aceste „secrete”, la loc de cinste este şi modul în care iau naştere stelele cu masă mult mai mare decât cea a Soarelui. Cum este oare posibil ca în galaxia noastră să existe stele cu masă de circa 8 ori mai mare decât a Soarelui?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un grup de cercetători finlandezi a reuşit să pună la punct, pentru prima dată, o harta corporală a emoţiilor: care zone din organism sunt implicate atunci când suntem cuprinşi de diverse emoţii. Studiul efectuat a demonstrat că emoţiile sunt universale: nu depind de culoarea pielii, de sex sau de contextual cultural. O “gramatică” cu adevărat umană.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu