Spune-ți opinia!

11.11.11Acum 2 zile, înainte de ora prânzului parte a omenirii, în înţelepciunea ei, aștepta (din motive, se înţelege, înţelepte) o clipă cu totul specială: momentul în care ceasul va arăta ora 11, 11 minute şi 11 secunde, pe data de 11 noiembrie 2011.

 

 

 

 

Se pune întrebarea: ora asta unde anume pe glob? pentru că, după cum probabil ştiţi, există fusurile orare; ora pe glob este diferită, în funcţie de meridianul pe care ne aflăm. Pe de altă parte, de ce a fost alaltăieri și nu altcândva 11.11.11?

Predicţiile Babei Vanga, ale lui Nostradamus sau ale lui Sundar Singh sunt acum legate de cifra triplu malefică, data la care este foarte posibil să izbucnească acel război mondial de dimensiuni apocaliptice - celebrul Armageddon, anunţat de o stea luminoasă (cometa Elenin), "când lumea, condusă de balaurul masoneriei evreiești va intra în luptă cu forţele altei fiare, care ar fi lumea musulmană", după cum spun ”interpreţii terifiantei predicţii”.

Au apărut numerologii, metafizicienii și ocultiștii care ne avertizează că ”azi vom fi martorii unei schimbări majore în conștiinţa umanităţii sau chiar că  se va deschide o poartă care ne va arunca într-o altă dimensiune, una superioară.”

 



Scenarii pentru ziua de 11.11.2011:
:: va veni Apocalipsa
:: Pământul va fi lovit de un asteroid
:: extratereştrii vor invada planeta
:: se va deschide o poartă între lumi, iar Pământul va fi transportat într-o altă dimensiune
:: va fi începutul unei perioade în care planeta va fi devastată de uragane şi de tornade
:: va debuta o perioadă de secetă care “va usca” tot globul
:: populaţia mondială va fi martora unei “treziri” pe plan global
:: va începe o nouă epocă, iar lumea va trăi în armonie.

Trecând peste stupizenia celor de mai sus, haideţi să aflăm răspunsul la o întrebare interesantă:

De ce a fost acum 2 zile 11.11.11?

Lumea se tot leagă de astfel de date calendaristice uitând probabil că și acestea sunt niște convenţii stabilite  tot de oameni... Mulţi au impresia că înainte de nașterea lui Iisus, era chiar anul 2 î.Hr, apoi anul 1 î.Hr, apoi a venit anul 1 d.Hr și atunci s-a născut Iisus. Și numărătoarea anilor e așa de când e lumea. Ei bine, nu, nu e așa.

Cine a stabilit calendarul actual astfel încât acum două zile să pice data de 11.11.2011? Nu, nu Iisus, nu Sfântul Duh, nu extratereștrii, nu Universul... Pentru asta trebuie să ne întoarcem doar până în Evul Mediu când printre puţinii europeni care studiaseră matematica se numărau călugării. Ei aveau nevoie de matematică pentru două lucruri: rugăciune şi bani.

Pentru a număra bani, trebuiau să ştie... ei bine... să numere. Pentru a se ruga, trebuiau să ştie ora şi data. Drept rezultat, ţinerea evidenţei timpului era vitală în ritualurile lor. Aveau rugăciuni diferite, ce trebuiau spuse la ore diferite, ziua şi noaptea. Altfel cum ar fi ştiut paznicul de noapte când să-şi scoale confraţii din paturile lor confortabile de paie pentru a-şi începe rugăciunile zilei? Iar fără un calendar exact nu ar fi ştiut când să sărbătorească Paştele. Asta era o mare problemă.

Calcularea datei de sărbătorire a Paştelui nu era o sarcină uşoară, din cauza unei nepotriviri între calendare. Biserica era condusă de la Roma, iar creştinii foloseau calendarul solar roman, care avea 365 de zile (şi ceva). Dar Iisus fusese evreu şi folosise calendarul lunar evreiesc, care are numai 354 de zile (şi ceva). Marile evenimente din viaţa lui Iisus fuseseră marcate în funcţie de Lună, în timp ce viaţa de zi cu zi se desfăşura în funcţie de Soare. Cele două calendare se îndepărtau unul de celălalt şi de aceea era dificil să stabileşti sărbătorile. Astfel, o dată la câteva generaţii un călugăr era desemnat să calculeze datele când avea să cadă Paştele pentru următoarele câteva sute de ani.

Dionysius Exiguus, născut pe teritoriul Dobrogei de astăzi, a fost unul dintre aceşti călugări. În secolul al VI-lea , papa Ioan I i-a cerut să extindă tabelele Paştelui. În timp ce traducea şi recalcula tabelele, Dionysius a făcut câteva cercetări suplimentare; şi-a dat seama că putea să afle data mai mult sau mai puţin exactă în care se presupunea că s-a născut Iisus Hristos. După ce a cochetat puţin cu matematica, a ajuns la concluzia că se află în al 525-lea an după naşterea lui Hristos.

Să facem împreună un exerciţiu de imaginaţie să vedem cam ce ar fi putut gândi venerabilul călugăr:
"Am la dispoziţie două sisteme de datare tradiţionale pe lângă cel inventat de mine. Pe care să-l aleg oare?
:: Cel inventat de mine pune anul 1 o dată cu naşterea Mântuitorului şi salvatorului nostru;
:: Al doilea sistem de datare, aflat în folosinţă deja, stabileşte anul 1 pe baza fondării unui oraş care a fost distrus de vandali şi de goţi de mai multe ori (Roma);
:: Al treilea sistem de datare şi acesta aflat în folosinţă, se bazează pe data începerii domniei unui împărat care avea nefericita inclinaţie de a-şi menţine în formă menajeria de animale exotice, hrănind-o cu creştini (Diocleţian)."



Ce părere aveţi, s-a scărpinat mult în cap dobrogeanul până să aleagă?

Şi astfel acesta a hotărât ca, de atunci înainte, anul naşterii lui Hristos să fie 1 Anno Domini sau primul an al Domnului. (De fapt, Dionysius a spus că în ziua de 25 decembrie a anului anterior s-ar fi născut Hristos, dar şi-a început calendarul pe data de 1 ianuarie, pentru a se potrivi cu cel roman). Anul următor a fost 2 Anno Domini, iar următorul 3 şi aşa mai departe.

Bine, a hotărât doar pentru el, pentru că timp de câteva sute de ani nimeni nu i-a băgat în seamă calendarul. Treptat și mult mai târziu a început să fie adoptat pe scară largă de către restul lumii.

Plus că mai exista o problemă: Dionysius a determinat greşit data de naştere a lui Hristos. Sursele concordă atunci când spun că Maria şi Iosif au fugit de mânia regelui Irod, deoarece Irod auzise de o profeţie despre un Mesia nou-născut. Însă Irod a murit în anul 3 î.Hr., cu câţiva ani înainte de presupusa naştere a lui Hristos. Era evident că Dionysius se înşelase; astăzi majoritatea învăţaţilor cred că Iisus s-a născut în anul 4 î.Hr. Dionysius era cu câţiva ani în urmă.

În realitate această greşeală nu este atât de gravă. Când se alege primul an dintr-un calendar, nu are prea mare importanţă care an este ales, atâta vreme cât după aceea totul este logic şi se potriveşte. O greşeală de patru ani este nesemnificativă dacă este comisă de toată lumea în deplin acord, după cum s-a şi întâmplat de altfel.

Așadar, acum două zile a fost 11.11.11 pentru că așa a stabilit un călugăr acum 1500 de ani și pentru că, după sute de ani, lumea i-a adoptat calendarul.

Dar se pare că noi oamenii, cuprinși de auto-importanţă, avem ca de obicei impresia că Universul își planifică Armageddoanele împotriva noastră în funcţie de convenţiile stabilite de noi pentru a măsura trecerea timpului. Că doar Dumnezeu ne apară de accidente dacă punem o sută de cruci la retrovizoare, ne ajută să ni se mărite fiicele cu tipi bănoși și chiar să câștigăm la Lotto, nu?

Apropo,  cifra 1 știţi cum a apărut? Sau de ce am convenit ca reprezentarea a unsprezece unităţi să fie două cifre de 1 alăturate? Dragilor, nu vă fie frică să vă puneţi întrebări! Ignoranţa nu este o soluţie.  Este la fel ca și cu sărbătoarea Crăciunului: lumea are impresia că Iisus s-a născut pe 25 decembrie și că de 2000 de ani sărbătorim Crăciunul, împodobim bradul și vine Moș Crăciun. Cât de greșit!

 

 

Pentru a urmări un film documentar cu povestea cifrei unu, mergeţi pe blogul Gândeşte-raţional, de unde am preluat articolul, cu acordul autorului.

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



SUSȚINE SCIENTIA!
Donează
prin PayPal


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro