Creierul uman este cel mai complex organ din univers. De asemenea, este şi organul care consumă cea mai multă energie, în comparaţie cu greutatea sa. Creierul are aproximativ doar 2% din greutatea corpului nostru, dar foloseşte 20% din energie. Acest organ remarcabil a evoluat timp de milioane de ani. În tot acest timp, oamenii au fost omnivori. Au mâncat atât carne, cât şi vegetale.

 

 

Există multe substanţe nutritive în aceste alimente, care sunt absolut necesare pentru buna funcţionare a acestui sistem foarte delicat. Regimul vegan şi evitarea alimentelor de origine animală pot duce la deficienţe ale unora dintre aceste substanţe nutritive importante.

În acest articol găsiţi 5 elemente nutritive care sunt foarte importante pentru creier şi care se găsesc doar în alimentele de origine animală.

1. Vitamina B12

Ştiaţi că nici măcar o singură populaţie din istorie nu a adoptat de bună voie o dietă vegetariană? Acest lucru deoarece, înainte de epoca suplimentelor, o astfel de schimbare de regim alimentar ar fi început să omoare oamenii în câţiva ani. Cea mai cunoscută vitamină pe care organismul nu o poate produce şi care poate fi obţinută doar din produse alimentare de origine animală este vitamina B12.  Aceasta este solubilă în apă şi este implicată în funcţionarea fiecărei celule din corp, în formarea sângelui şi în funcţionarea creierului. Deficienţa acestei vitamine provoacă de obicei anemie, afectarea funcţiei cerebrale, simptome ale tulburărilor mentale şi reducerea dimensiunii creierului (1, 2, 3).

Există de asemenea, dovezi ce leagă deficitul de vitamina B12 de boala Alzheimer, care este cea mai frecventă cauză de demenţă în ţările occidentale (4, 5). Singurele surse alimentare de vitamina B12 se găsesc în produse alimentare precum carnea, peştele şi ouăle. Deficienţa de vitamina B12 este larg răspândită printre vegani şi vegetarieni, care evită aceste alimente. Într-un studiu, un procent enorm de 92% dintre vegani şi 47% dintre lacto-ovo-vegetarieni nu au avut acest element nutritiv important pentru creier (6).

Deficienţa de B12 poate cauza leziuni ireversibile la nivelul creierului. În cazul în care valoarea de referinţă este doar puţin mai mică decât ar trebui să fie, puteţi avea simptome ca: memorie slabă, depresie şi oboseală (7). Deci, chiar dacă nu suferiţi de simptome clinice ale deficienţei de vitamina B12, totuşi trebuie să fiţi atenţi. Dacă alegeţi să evitaţi alimentele de origine animală, asiguraţi-vă că luaţi suplimentar vitamina B12 sau mâncaţi alimente îmbogăţite cu această vitamină. Algele sunt o sursă potenţială de vitamina B12, dar nu se cunoaşte încă dacă pot fi eficiente în corectarea deficitului acestei vitamine (8, 9).


Concluzie: vitamina B12 este esenţială pentru starea de sănătate a sistemului cerebral şi a sistemului nervos şi se găseşte mai ales în alimentele de origine animală. Deficienţa acestei vitamine poate provoca tot felul de efecte adverse la nivelul funcţiei cerebrale.

 

 

2. Creatina

Creatina este cunoscută atleţilor, culturiştilor, gimnaştilor. Este cel mai popular supliment din lume pentru modelarea masei musculare. Studiile ştiinţifice au arătat în mod constant că suplimentarea cu creatină poate creşte masa musculară şi forţa (10). Modul în care funcţionează creatina este acela că formează o rezervă de energie, fiind capabilă să recicleze ATP în celule. ATP este „moneda de energie” a celulelor, referindu-ne la transformarea energiei din alimente şi din depozitele de grăsime din corp (11).

În timpul exerciţiilor fizice care consumă multă energie într-un timp scurt, creatina ne dă forţă şi ne ajută să rezistăm mai mult. Creatina nu este de fapt un element nutritiv esenţial, deoarece ficatul poate produce creatină din aminoacizi. Totuşi, acest proces de conversie pare a fi ineficient. Aproximativ 95% din creatina din organism este stocată în muşchii scheletici. Creatina este concentrată şi în creier. În acelaşi fel în care muşchii necesită energie pentru a funcţiona, şi creierul are nevoie de energie pentru a face diverse lucruri, cum ar fi gândirea.

Vegetarienii care iau suplimente de creatină au observat îmbunătăţiri în performanţele cognitive, mai ales în ceea ce priveşte sarcinile mai complexe, în timp ce non-vegetarienii nu au remarcat niciun efect (12, 13). Acest lucru înseamnă că vegetarienii au deficienţă de creatină, fapt ce afectează negativ funcţionarea creierului lor. Vegetarienii au o cantitate mică de creatină şi în muşchii scheletici. Suplimentele de creatină sunt foarte eficiente pentru îmbunătăţirea performanţelor atletice la vegetarieni (14).

Dacă alegeţi să nu consumaţi carne, luaţi în considerare suplimentarea dietei cu monohidrat de creatină. Vă va face cu siguranţă mai puternici şi poate chiar mai inteligenţi.

Concluzie: creatina este un element nutritiv din muşchi şi creier, care ajută la suplimentarea cu energie. Studiile arată că vegetarienii au un deficit de creatină, care duce la efecte adverse asupra muşchilor şi funcţiilor creierului.


3. Vitamina D3

Sunt sigur că aţi mai auzit de vitamina D3; ea a beneficiat de o atenţie masivă în ultimii ani. Vitamina D3 este produsă de colesterol la nivelul pielii, atunci când aceasta este expusă la razele de soare ultraviolete. Astăzi, foarte mulţi oameni nu au acest nutrient foarte important, care de fapt funcţionează ca un hormon steroid în organism. Multe persoane trăiesc în zone în care soarele lipseşte cea mai mare perioadă a anului. Dar, chiar şi în ţările care au soare din plin, oamenii tind să stea în case şi să folosească protecţie solară când ies afară.

Există două forme principale de vitamina D în dietă: vitamina D2 (ergocalciferol) şi D3 (colecalciferol). D2 provine din plante, D3 de la animale. Studiile arată că D3 este mult mai eficient decât forma care provine din plante (15, 16). Există câteva surse bune de vitamina D3 în dietă. Uleiul din ficat de cod este cea mai bună sursă. Peştele gras conţine şi el vitamina D3, dar trebuie să mâncaţi cantităţi mari pentru a satisface nevoile organismului.

Deficienţa de vitamina D este asociată cu tot felul de boli, inclusiv cele cardiovasculare şi cancerul (17, 18, 19). Nivelul scăzut în sânge a fost asociat cu diferite afecţiuni ale creierului, inclusiv boli autoimune ca scleroza în plăci, depresia şi tulburările cognitive (20, 21, 22). Dacă a sta suficient timp la soare nu este o soluţie, singura cale de a obţine vitamina D3 din alimente este de a consuma ulei de ficat de cod sau mult peşte gras. Alternativa ar fi să luaţi suplimente de vitamina D3, lucru foarte recomandat pentru persoanele care sunt diagnosticate cu deficienţă.

Concluzie: foarte mulţi oameni nu au o cantitate suficientă de vitamina D3, care se găseşte doar în produse de origine animală. Deficienţa acestei vitamine importante este asociată cu depresia şi cu diferite afecţiuni.

4. Carnosina

Carnosina este un element nutritiv foarte important de care este posibil să nu fi auzit înainte. Prefixul carno este termenul latin pentru carne, cum ar fi carni-vor (mâncător de carne). Se găseşte doar în ţesuturile animale, ceea ce înseamnă că veganii şi vegetarienii nu au multă carnosină în dietă.

Carnosina este creată din doi aminoacizi şi este foarte concentrată în ţesutul muscular şi cerebral. Această substanţă protejează organismul împotriva diferitelor procese degenerative din organism. Este un antioxidant puternic, inhibă glicozilarea cauzată de nivelul crescut al zaharurilor în sânge şi poate preveni legarea încrucişată a proteinelor (23, 24, 25).

De aceea, carnosina a devenit un supliment foarte popular anti-îmbătrânire. Nivelul carnosinei este semnificativ mai mic în cazul pacienţilor cu diferite tulburări la nivelul creierului, inclusiv Parkinson şi Alzheimer – cele mai frecvente tulburări neurodegenerative (26, 27, 28). Mulţi cercetători au presupus că alimentele de origine animală pot proteja creierul şi organismul împotriva îmbătrânirii datorită conţinutului lor ridicat de carnosină (29, 30).

Concluzie: carnosina se găseşte doar în ţesuturile animale. Această substanţă nutritivă poate reduce daunele cauzate de nivelul ridicat al glicemiei (glucozei din sânge) şi poate avea efecte semnificative anti-îmbătrânire.

5. Acidul docosahexaenoic (DHA)

Toţi cei ce sunt interesaţi de nutriţie ştiu că acizii graşi Omega-3 sunt foarte importanţi. Organismul uman nu îi poate produce, de aceea trebuie să fie obţinuţi din dietă. Acesta este motivul pentru care Omega-3 (şi Omega-6) sunt numiţi acizi graşi „esenţiali” – dacă nu îi mâncăm, ne îmbolnăvim. Există în corp două forme active de Omega-3: EPA şi DHA. DHA este cel mai important acid gras Omega-3 de la nivelul creierului şi este critic pentru dezvoltarea normală a acestuia (31). Un aport scăzut de DHA poate afecta negativ diferite aspecte ale funcţiei cognitive şi ale sănătăţii mintale, în special la copii (32, 33). De asemenea, este foarte important pentru femeile aflate la o vârstă fertilă, deoarece aportul de Omega-3 poate avea efecte profunde asupra creierului nou-născuţilor (34).

Mulţi oameni care evită suplimentele din produse de origine animală, iau în schimb produse ce conţin ulei de seminţe de in, care sunt o sursă de ALA (o formă de Omega-3 – acid linoleic). Totuşi, ALA trebuie convertită în DHA pentru a funcţiona. Studiile arată că acest proces de conversie este foarte ineficient la om (35). Din acest motiv este foarte probabil ca veganii şi vegetarienii să aibă deficienţe ale acestui acid gras (36, 37). Cea mai bună sursă de DHA este peştele gras. Alte surse sunt reprezentate de produsele de origine animală provenite de la animale hrănite cu iarbă, la păşune. Există de asemenea şi unele alge care pot produce EPA şi DHA.

Concluzie: acizii graşi Omega-3 DHA sunt esenţiali pentru funcţionarea corectă a creierului. Se găsesc în principal în alimente de origine animală precum peştele gras. Studiile arată că veganii şi vegetarienii prezintă deficienţe de DHA.

Mâncaţi şi produse alimentare de origine animală

Oamenii au evoluat consumând şi plante şi animale. Cu toate acestea, putem funcţiona şi fără produse de origine animală, respectiv vegetală. Inuiţii de exemplu, au supravieţuit o mare perioadă de timp fără plante, dar au fost nevoiţi să compenseze consumând multe organe (de animale). În secolul 21 oamenii pot supravieţui şi funcţiona fără produse de origine animală, dacă se asigură că iau suplimente pentru a înlocui aceste alimente esenţiale. Înainte de apariţia suplimentelor, eliminarea completă a alimentelor de origine animală ar fi dus la o moarte lentă şi dureroasă din cauza deficitului de vitamina B12.

Dar, chiar dacă putem trăi fără produse de origine animală sau vegetală, nu este optim. În acelaşi mod în care o dietă pe bază de produse alimentare de origine animală este mai sănătoasă şi cu puţine produse de origine vegetală, tot astfel, o dietă bazată pe produse de origine vegetală este mai sănătoasă dacă se consumă şi puţine produse alimentare de origine animală. Este foarte recomandat ca persoanele care aleg să evite carnea din motive etice (pentru că nu există niciun motiv dovedit referitor la sănătate) să includă în dietă ouă şi peşte gras.

Însă, cei care aleg să elimine cu adevărat toate alimentele de origine animală din dietă, trebuie să se asigure că sunt foarte prudenţi în legătură cu dieta lor şi cu suplimentele, pentru că în caz contrar se vor îmbolnăvi, iar creierul lor nu va mai funcţiona la un nivel satisfăcător.



Traducere de Patricia David după 5-brain-nutrients-in-meat-fish-eggs cu acordul autorului

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.