Candida auris - ciupercă ce se răspândește foarte rapid în spitale
Infecțiile nosocomiale sunt acele infecții care sunt asociate cu asistența medicală și care se manifestă pe timpul spitalizării sau la scurt timp după eliberarea din spital.
Cei care suferă de aceste infecții sunt, de regulă, cei care au deja un sistem imunitar slăbit. Cum cei care ajung la spital, de regulă, sunt destul de bolnavi, una dintre consecințe este, desigur, că aceștia au și un sistem imun deteriorat.
Microbii care sunt specifici infecțiilor nosocomiale au un anumit profil, în sensul că se referă, de regulă, la bacterii care sunt rezistente la majoritatea tipurilor de antibiotice.
Pe timpul spitalizării, pacienții, cu un sistem imunitar deja slăbit, pot fi subiecți ai unui tratament cu antibiotice, operații, li se atașează catetere urinare sau intravasculare - toate aceste intervenții crescând riscul de infecție și, în anumite situații, slăbind și mai mult sistemul imunitar.
În ce privește utilizarea de antibiotice, acestea pot fi utile, prevenind infecțiile, combătând infecțiile existente, fără a afecta bacteriile bune din intestine. Dar când anumite bacterii sunt rezistente la antibiotice, se utilizează antibiotice cu spectru larg, care pot fi mai eficiente în combaterea unei infecții, dar care afectează echilibrul bacterian din intestine.
Ce poate face personalul medical
Personalul medical trebuie să fie disciplinat și să respecte anumite măsuri pentru a evita răspândirea infecțiilor intraspitalicești, cum ar fi:
- spălarea pe mâini
- purtarea de halate și mănuși de protecție, pentru a evita transferul microbilor dintr-un salon în altul
- utilizarea cateterelor urinare și intravasculare doar când este într-adevăr nevoie de ele
- evitarea utilizării fără strictă nevoie medicală în administrarea antibioticelor
Microbiomul din intestine
Mulți dintre acești microbi care se găsesc în spitale și sunt responsabili de infecțiile intraspitalicești trăiesc în intestine și sunt ținuți sub control de regulă de către bacteriile din intestine. Dar uneori, pe fondul utilizării de antibiotice, al unor dispozitive medicale ori al unor intervenții chirurgicale, bacteriile bune sunt distruse. Iar atunci acești microbi se dezvoltă și provoacă infecții.
Alimentația este esențială în păstrarea unui microbiom sănătos, iar ca o alimentație să fie sănătoasă, printre altele, trebuie să conțină alimente bogate în fibre. Fibrele reprezintă un carbohidrat complex și nu sunt digerate în intestine, dar sunt hrană pentru bacterii; se găsesc în: fasole, vegetale, fructe, cereale, nucifere și semințe.
Care sunt cei mai comuni microbi rezistenți la antibiotice din spitalele românești?
În spitalele din România, ca și în alte părți ale lumii, unii dintre cei mai comuni microbi rezistenți la antibiotice sunt bacterii care au dezvoltat rezistență la multiple clase de medicamente, complicând astfel tratamentele pentru infecții.
Printre acești microbi, cei mai cunoscuți și problematici sunt:
1. Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA): aceasta este o bacterie care a dezvoltat rezistență la meticilină și la alte antibiotice din aceeași clasă. MRSA poate provoca infecții severe ale pielii, plămânilor, sângelui și alte tipuri de infecții.
2. Enterococi rezistenți la vancomicină (VRE): enterococii, în mod normal, se găsesc în intestinul uman, dar atunci când devin rezistenți la vancomicină, pot provoca infecții grave, în special la persoanele cu sistem imunitar slăbit sau care au fost supuse unor intervenții chirurgicale.
3. Klebsiella pneumoniae rezistentă la carbapeneme (KPC): aceste bacterii pot provoca infecții pulmonare, urinare și septicemii și sunt extrem de periculoase datorită rezistenței lor la carbapeneme, care sunt antibiotice de ultimă linie.
4. Acinetobacter baumannii rezistent la carbapeneme: această bacterie este frecvent întâlnită în mediile spitalicești și este asociată cu infecții nosocomiale severe, precum pneumonii, infecții ale plăgilor și septicemii.
5. Pseudomonas aeruginosa rezistentă la carbapeneme: această bacterie este foarte adaptabilă și poate provoca infecții complicate, în special în plăgi sau la pacienții cu dispozitive medicale interne, cum ar fi cateterele. Rezistența la carbapeneme face tratarea acestor infecții extrem de dificilă.
6. Escherichia coli producătoare de beta-lactamaze cu spectru extins (ESBL): această tulpină de E. coli produce enzime care distrug o gamă largă de antibiotice beta-lactamice, inclusiv peniciline și cefalosporine. Aceste bacterii sunt asociate frecvent cu infecții urinare și alte infecții sistemice.
7. Clostridium difficile: deși nu este rezistent la antibiotice în sensul clasic, această bacterie este asociată cu infecții severe la pacienți care au primit antibiotice în mod excesiv, perturbând flora intestinală normală.
Candida auris este un microb (ciupercă/ fungi) care se răspândește foarte rapid în spitale. Acesta persistă în mediul închis și pe piele și poate provoca infecții severe ale sângelui în cazul pacienților vulnerabili. Opțiunile de tratament sunt limitate.
Ce pot face pacienții pentru a reduce riscul de a contacta infecții nosocomiale?
Sigur, primul și cel mai important lucru este prevenția. Adică un stil de viață care să reducă riscul apariției bolilor cronice, care presupun, de regulă, internarea.
Pentru situația în care bolnavul a ajuns totuși să se interneze:
- și pacientul trebuie să aibă grijă să aibă permanent mâinile curate, pentru a evita infecția.
- să se intereseze de tratamentul pe care-l urmează, dacă presupune antibiotice, dacă da, durata tratamentului, efectele secundare anticipate și efectele asupra bacteriilor intestinale.
Iată și o variantă extinsă de metode de prevenire a infecțiilor nosocomiale, în care și pacientul, dar și personal medical au roluri importante:
1. Igiena mâinilor
- Spălarea mâinilor frecventă și corectă, cu apă și săpun sau cu soluții pe bază de alcool, este cea mai eficientă metodă de prevenire a răspândirii infecțiilor.
- Personalul medical, pacienții și vizitatorii trebuie să respecte igiena mâinilor înainte și după contactul cu pacienții sau echipamentele medicale.
2. Igiena echipamentelor
- Dezinfectarea suprafețelor și a echipamentelor medicale în mod regulat cu soluții antimicrobiene.
- Sterilizarea instrumentelor și a dispozitivelor medicale utilizate în proceduri invazive.
- Întreținerea corespunzătoare a sistemelor de ventilație și controlul umidității pentru a preveni dezvoltarea microorganismelor în mediu.
3. Utilizarea adecvată a antibioticelor
- Antibioticele trebuie prescrise doar când sunt necesare și în dozele corecte pentru a preveni dezvoltarea rezistenței microbiene.
- Monitorizarea și restricționarea utilizării antibioticelor cu spectru larg, care pot favoriza selecția bacteriilor rezistente.
4. Izolarea pacienților infectați
- Pacienții infectați cu agenți patogeni rezistenți ar trebui izolați pentru a preveni răspândirea infecțiilor.
- Aplicarea de măsuri stricte de protecție pentru personalul medical, inclusiv purtarea echipamentului de protecție personală (halate, mănuși, măști).
5. Educația și formarea personalului medical
- Instruirea continuă a personalului medical în practici de prevenire a infecțiilor și utilizarea echipamentului de protecție.
- Monitorizarea conformării la măsurile de igienă și prevenție, cum ar fi igiena mâinilor și utilizarea corectă a echipamentului de protecție.
6. Controlul dispozitivelor invazive
- Limitarea utilizării cateterelor, ventilatoarelor mecanice și a altor dispozitive invazive numai la cazurile absolut necesare.
- Îngrijirea și schimbarea regulată a cateterelor și a altor dispozitive pentru a preveni infecțiile asociate acestora.
7. Monitorizarea și raportarea infecțiilor
- Supravegherea continuă a infecțiilor nosocomiale și analiza datelor pentru a identifica rapid focarele.
- Raportarea și investigarea cazurilor de infecții rezistente pentru a implementa măsuri de control eficiente.
8. Promovarea unei culturi a siguranței în spitale
- Crearea unui mediu în care personalul medical și pacienții sunt încurajați să respecte măsurile de prevenire.
- Încurajarea unei comunicări deschise și eficiente între medici, asistente și alte cadre medicale pentru a asigura respectarea protocoalelor.
9. Vaccinarea
- Vaccinarea personalului medical împotriva bolilor transmisibile, cum ar fi gripa sau hepatita B, poate reduce riscul de infecții.
Inspirat de Hospital-acquired infections
Credit imagine: depositphotos.com
