Alergiile sunt din ce în ce mai prezente în lumea modernă. Febra fânului şi eczemele s-au triplat în ultimii 30 de ani. Dar alergiile reprezintă un subiect de îngrijorare şi confuzie, în acelaşi timp. Deşi 40% din populaţie crede că are alergie la hrană, doar 1-5% din cazuri sunt adevărate. În fapt, doctorii specializaţi în alergii afirmă că cele mai multe din consultaţiile oferite pacienţilor reprezintă încercări de a infirma opinia acestora despre presupuse alergii de care suferă.
Teoriile despre alergii - unele ca rezultat al cercetărilor medicale, altele ca produs al autoproclamaţilor guru în domeniu - au condus la informaţii contradictorii, lăsându-i confuzi pe mulţi. De aceea, Sense about science a lucrat cu mine şi alţi specialişti, imunologi, specialiști în aparatul respirator şi farmacişti, pentru a crea Making Sense of allergies, un ghid care abordează miturile şi concepţiile greşite privind alergiile.
Un mit răspândit este cel privind presupusa legătură dintre alergii şi expunerea la microbi.
Înseamnă un număr redus de infecţii în timpul copilăriei un număr mare de alergii ulterior?
Pe scurt: nu. Deşi este larg acceptată ideea că există o conexiune între alergii şi microbi, presupunerea că un număr mare de infecţii în copilărie reduce probabilitatea de a dezvolta alergii ulterior este greşită. Această idee are la bază ipoteza igienei, propusă în 1989, care teoretizează faptul că numărul crescut de alergii din secolul al XX-lea are la origine numărul mic de infecţii din timpul copilăriei.
Această ipoteză s-a bazat pe observaţia conform căreia familiile numeroase ofereau protecţie împotriva febra fânului, pe când familiile mici nu, pentru că în acestea din urmă există o insuficientă expunere la infecţii.
Expunerea la microbi în primele luni după naştere este foarte importantă pentru dezvoltarea sistemului imunitar, dar nu există nicio dovadă că o contactare în mod regulat a unor infecţii asigură o imunitate sporită ori previne alergiile.
A crescut incidenţa alergiile din pricina obsesiei moderne privind igiena?
Nu. Microbiomul nostru (populaţia de microbi care trăiesc în corpul nostru) s-a modificat de-a lungul ultimilor generaţii de oameni. Nu din cauza curăţeniei, ci pentru că astăzi interacţionăm cu medii microbiene mai puţin diverse decât înaintaşii noştri.
Ideea că o curăţenie excesivă a creat case sterile este necredibilă: microbii sunt rapid înlocuiţi de microorganisme care au ca origine animalele de companie, pe noi, hrana crudă ori praful.
Aceste informaţii au la bază mecanismul "vechilor prieteni", care reprezintă o rafinare a ipotezei igienei şi care oferă o explicaţie mai plauzibilă pentru legătura dintre expunerea la microbi şi alergii. Această teorie (mecanismul vechilor prieteni) afirmă că expunerea la o gamă diversă de microbi şi paraziţi din mediul nostru, care nu ne fac rău, este vitală pentru susţinerea unui sistem imunitare bine reglat, care nu supra-reacţionează la alergeni cum ar fi polenul. Aceşti "vechi prieteni" au coevoluat cu omul de-a lungul a milioane de ani, prin contrast cu cele mai infecţioase boli, care au apărut în ultimii 10 mii de ani, de când am început să trăim în comunităţi urbane.
Microbii de tip "vechi prieteni" sunt încă aici, dar am pierdut contactul cu ei din cauza stilului de viaţă modern şi a modificărilor în sănătatea publică din ultimele două sute de ani. Calitatea superioară a apei şi a curăţeniei publice a redus masiv bolile infecţioase, dar ne-a şi deprivat de expunerea la microbii de tip "vechi prieteni".
Schimbările conţinutului microbian al mâncării, reducerea perioadei de alăptare a copiilor, utilizarea frecventă a cezarienei pentru naştere, creşterea uzului de antibiotice şi viaţa urbană, de asemenea, au redus contactul cu "vechii prieteni".
Ar putea schimba trendul alergiilor o revenire la o igienă mai precară?
Nu. Ştim astăzi că o igienă relaxată nu ne-ar "reuni" cu "vechii prieteni", dar ar creşte riscul expunerii la alţi microbi, care ar duce la apariţia unor vechi, dar şi noi boli.
În acelaşi timp, odată cu creşterea alergiilor, ameninţările privind pandemiile şi rezistenţa antibioticelor au crescut. Igiena este cheia pentru a bloca aceste ameninţări. Protejarea împotriva infecţiei nu are legătură cu cât de curată este casa sau cu cât de des facem duş, ci cu ce facem pentru a bloca răspândirea microbilor.
Practicând igiena "ţintită", care constă în spălarea mâinilor, siguranţa alimentară şi igiena toaletei, încurajând în acelaşi timp interacţiunea cu lumea microbilor din mediul nostru - maximizează protecţia împotriva infecţiei, în timp ce menţine expunerea la "vechii prieteni".
Au vreo legătură substanţele chimice sintetice cu creşterea incidenţei alergiilor?
Nu. Unii cred că utilizarea în exces a produselor de îngrijire, în special a celor antibacteriene, ar fi în legătură directă cu creşterea incidenţei alergiilor, pentru că ne-ar depriva de expunerea microbiană firească. Cu toate acestea cercetări recente arată că igiena personală zilnică nu are niciun impact asupra nivelului de microbi. Dimpotrivă, utilizarea dezinfectantului, de exemplu pe timpul pregătirii hranei, poate reduce riscul de infecţii.
Mulţi cred că substanţele chimice create de om produc reacţii alergice în proporţie mai mare decât cele naturale. Ca rezultat, multe produse introduc variante de substanţe naturale. Cu toate acestea, cele mai comune alergii apar ca reacţii la alergeni naturali, ca ouăle, laptele ori alunele, anumite plante de grădină, polenul, praful sau pielea animalelor de companie. În fapt, înlocuirea cu substanţe naturale a unor substanţe chimice create în laborator poate creşte riscul apariţiei unor reacţii alergice.
