Ce conţine laptele matern? Cât sânge se pierde odată cu eliminarea placentei, la naştere? Cât pierdem în înălţime şi cum evoluează, în medie, greutatea corporală, odată cu înaintarea în vârstă? Răspunsurile, dar şi alte aspecte despre corpul omenesc, în continuare.
Corpul uman. 10 aspecte puţin ştiute (14)
1. La femeile care alăptează după naştere s-a constatat că uterul îşi reduce dimensiunea, devenind chiar mai mic decât înainte de gestaţie. În schimb, la femeile care nu alăptează, uterul rămâne dilatat pentru mai multe luni de zile.
2. Laptele de mamă conţine toţi nutrienţii de care are nevoie fătul: lactoză, săruri minerale, vitamina D, grăsimi, puţine proteine, fosfat de calciu. Copilul primeşte 2-3 g pe zi de fosfat de calciu. Acesta provine din oasele mamei, fiind „extras” sub acţiunea parathormonului, un hormon ce este secretat în exces în cursul alăptării, tocmai pentru a se asigura necesarul de calciu sugarului.
3. Stimularea mamelonului de către sugar duce la ejecţia laptelui din alveolele mamare. Laptele va ajunge la exterior prin canalele glandulare. Mamelonul trebuie să aibă un stimul de 30 de secunde pentru ca laptele să fie ejectat. Ejecţia laptelui este un reflex, la fel cum este strănutul sau tusea.
4. Eliminarea placentei are loc la aproximativ 45 de minute de la naşterea propriu-zisă. Odată cu eliminarea placentei se pierde şi o cantitate de sânge de aproximativ 400 ml.
5. Începând cu vârsta de 30 de ani, la fiecare 10 ani, are loc o reducere staturală, cu aproximativ 1 cm. Acest lucru se datorează mai multor factori. Unul dintre ei este tasarea discurilor intervertebrale, datorită „eroziunii” cartilajului dintre vertebre. Un alt factor al scăderii în înălţime este aplatizarea arcurilor plantare (bolta din talpă).
6. În jurul vârstei de 50 de ani, greutatea corpului are tendinţa de a creşte. În jurul vârstei de 60 de ani, greutatea corpului are tendinţa de a scădea, însă acest lucru este mai frecvent la bărbat decât la femeie. Cu toate acestea, creşterea în greutate, precum şi scăderea, nu sunt reguli stricte. Ele depind foarte mult de stilul de viaţă şi de alimentaţie al fiecărei persoane.
7. Pe lângă rolul ce îl are în locomoţie, osul mai are şi alte funcţii, cum ar fi de apărare pentru unele organe. Cutia toracică, spre exemplu, serveşte drept adăpost pentru inimă şi plămâni. Cutia craniană serveşte drept adăpost pentru creier. De asemenea, osul are rol în menţinerea echilibrului fosfo-calcic din organism, întrucât este depozit mineral.
8. Flora din colon are o acţiune benefică asupra organismului. Aici sunt sintetizate anumite nutrimente, care sunt absorbite prin colon şi folosite de organism. Dintre acest nutrimente enumerăm: riboflavina (vitamina B2), acidul folic (vitamina B9), biotina (vitamina B7), acidul nicotinic (vitamina PP).
9. Acidul ascorbic (vitamina C) facilitează absorbţia fierului. Printre factorii ce inhibă absorbţia fierului enumerăm acidul fitic (care se găseşte în cereale) şi sucul pancreatic. În intestinul subţire, fierul se leagă de o proteină, formând astfel feritina, care este prezentă în toate ţesuturile. Feritina este forma principală de depozit de fier din ţesuturi, molecula de feritină conţinând uneori chiar şi 4000 de atomi de fier. Pierderile de fier din organism au loc prin descuamarea celulelor epiteliale din intestin, aceste celule fiind eliminate odată cu materiile fecale.
10. La nivelul intestinului subţire şi la nivelul colonului, în 24 de ore se absorb circa 9 litri de apă. Dintre aceşti 9 litri, aproximativ 7 provin din sucurile digestive: salivă, suc gastric, suc pancreatic, bilă, suc intestinal.
Corpul uman. 10 aspecte puţin ştiute (16)
Bibliografie:
Fiziologie umană, I. Haulică, ediţia a III-a, revizuită şi adăugită, 2007
Esenţial în fiziologie, Gheorghe Petrescu, volumul I, 2008
