• Nu, încă nu avem dovada existenței universurilor paralele, chiar dacă au apărut multiple știri pe acest subiect, pornind de la identificări în cadrul proiectului  ANITA (ANtarctic Impulsive Transient Antenna) de neutrini de energie înaltă, care nu pot fi explicate deocamdată de cercetători. Aceștia au descoperit 3 (trei) neutrini de mare energie ce par să vină dinspre Terra, iar asta nu ar fi posibil. Dar avem un motiv foarte bun să credem că avem de-a face cu erori de măsurătoare ori există o explicație simplă, neidentificată încă, dat find că neutrinii de mare energie nu au fost identificați și de detectorul de neutrini IceCube [link1 (ro) și link2 (eng)]


• Stele rătăcitoare trec din când în când, cam la 50.000 de ani, prin sistemul nostru solar. În 2013 a fost descoperită steaua Scholz, care a trecut prin Norul Oort acum circa 70.000 de ani. O stea numită Gliese 710 va trece la doar 10.000 UA (UA - unitate astronomică, distanța de la Soare la Terra) în circa 1,4 milioane de ani. Să fim sănătoși până atunci! [link (eng.)]

Einstein a spus că nimic nu poate călători mai repede decât viteza luminii. Probabil ai auzit ceva de genul ăsta. Dar este corect acest lucru?

Pentru a fi clari, nimeni nu știe în prezent să se deplaseze cu viteze mai mari decât lumina, așa că în acest sens nu este posibil. Dar deja știai asta și nu despre asta vom vorbi. În schimb, vreau să vedem dacă este posibilă, în principiu, deplasarea cu o viteză superluminică. Cu alte cuvinte, există ceva care ne împiedică să creăm vreodată o tehnologie care să permită deplasarea cu o viteză mai mare decât viteza luminii?


Trei modele ale luminii

Modelul luminii ca rază pare natural, odată ce te convingi că lumina călătorește prin spațiu și observi fenomene precum razele solare, care se strecoară printre nori. Dar acest model nu este unic. Lumina este văzută și ca unde electromagnetice, și ca particule. Dar varianta luminii ca rază este mai simplă. În orice caz, trebuie înțeles că știința funcționează cu modele ale realității, nu cu natura ultimă a realității. Vedeți aici de ce.


Neuroni (reprezentare grafică)

Pentru a înțelege cum funcționează creierul, chiar și la cel mai simplu nivel, trebuie să înțelegem elementul fundamental din care este construit creierul. Aceasta este celula nervoasă sau neuronul.

Substanțele chimice aflate în și în jurul neuronilor sunt implicate în plăcere, durere, depresie, dorința sexuală, senzația de foame, având un rol important și în modul în care funcționează medicamentele. Și acesta este doar începutul. În cele din urmă, neuronii sunt implicați în tot ceea ce face creierul.

• Dezastrul din cercetarea românească – despre IFIN-HH și ELI-NP

ELI-NP este un departament al Institutului Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH) și face parte din proiectul european ELI (Extreme Light Infrastructure) desfășurat în 3 țări, Cehia, Ungaria și România. Baza din România a proiectului poartă numele de „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” sau, pe scurt, ELI-NP și este amplasată la Măgurele, lângă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

Putem crea aurul în laborator? Ideea nu pare rea deloc, nu? Și de ce nu s-ar putea? Astăzi nu mai suntem pe vremea alchimiștilor, ca Newton, să nu avem idee despre structura și comportamentul atomilor. La urma urmelor aurul este doar un atom ca oricare altul care are 79 de protoni, aranjați pe straturi energetice ca în imaginea de mai sus (care nu este o redare fidelă a modului în care sunt aranjați, în fapt, electronii, conform mecanicii cuantice). Orice atom cu 79 de protoni este un atom de aur, pentru că numărul de protoni dă identitatea unui tip de atom. După cum puteți vedea mai jos, dacă ești atom și ai 80 de protoni - te numești mercur.

Așadar, ce ar trebui să facem este să luăm atomi cu un număr diferit de protoni care să găsesc din abundență pe Terra și să le adăugăm sau să le luăm protoni până ajungem exact la 79!

Cât de dispuși sunt românii să se vaccineze împotriva virusului SARS-CoV-2, dacă un vaccin ar fi disponibil? Astăzi mai multe publicații au preluat un articol apărut pe ziare.com, care a reflectat într-un articol scurt rezultatele unui sondaj cu mai multe capitole al IRES referitor la perioada pandemiei. Surprinzător a fost să observăm cât de puțini jurnaliști au fost curioși să caute și să citească integral raportul IRES, cei mai mulți mulțumindu-se cu puținul pus la dispoziție de site-ul amintit. De aici și concluziile pripite. Iată ce spune studiul, de fapt, despre cât sunt de dispuși românii să se vaccineze împotriva noului coronavirus. Desigur, vârsta celor întrebați are o importanță crucială.


Hexaquarc (reprezentare grafică)

Materia întunecată în univers „cântăreşte” mai mult decât materia obișnuită. Cercetătorii cred că materia întunecată este formată din particule încă nedescoperite. Recent însă a fost propusă o nouă idee: materia întunecată ar putea să fie alcătuită din quarcuri normale, la fel ca cele care formează protonii și neutronii, însă ar fi organizați într-un tip de structură diferit, imediat după Big Bang.

Iată următoarea situație:
⇒ Un turist își petrece concediul într-o cabană, undeva la poalele unui munte. Dimineață pleacă la răsăritul Soarelui către vârful muntelui, unde ajunge la apus. Stă peste noapte pe vârful muntelui, într-o cabană rudimentară, iar dimineața următoare, la răsărit, pleacă spre locul său de cazare de la poalele muntelui, unde ajunge la apusul Soarelui.

Sigur, virusul gripal nu a dispărut doar pentru că un nou virus, SARS-CoV-2, a „intrat pe piață”. Ne-am aștepta ca numărul de infectări cu virusul gripal să scadă în această perioadă, dat fiind că populația ia totuși măsuri de igienă personală și distanțare socială fără precedent. Iată cum stau lucrurile.

Cum știți, Pământul este rotund. Ne-am obișnuit cu o anumită hartă a lumii, dar aceasta este înșelătoare atunci când vine vorba despre dimensiunea relativă a țărilor. Este dificilă reprezentarea unui sferoid, cum este Terra, pe o hârtie, în 2D. Cartografii folosesc ceva numit „proiecție” pentru a transforma globul în harta cu care suntem obișnuiți. Cea mai populară este proiecția Mercator.

Dar fiecare proiecție vine cu distorsiuni și propriul set de probleme. Nu există soluție ideală pentru a transforma un glob într-o hartă plană. Una dintre cele mai frecvente critici la adresa hărții Mercator este aceea că exagerează dimensiunea țărilor mai apropiate de poli (a Rusiei, de pildă), dar reduce dimensiunea celor din apropierea ecuatorului (Africa pare mult mai mică decât este în realitate, comparată cu alte state).

Pe proiecția Mercator, Groenlanda pare să fie de aceeași dimensiune cu Africa. În realitate, Groenlanda are o suprafață de 0,8 milioane km2, iar Africa o suprafață de 11,6 milioane km2, fiind așadar mai mare de aproape 14 ori și jumătate mai mare.


Reprezentare grafică a nivelului de dioxid de azot în Europa

Pe măsură ce noul virus s-a răspândit pe toată planeta, iar guvernele lumii au luat măsuri drastice de blocare a răspândirii acestuia, mișcarea persoanelor și producția industrială au încetinit, în special în zonele mai grav afectate. O consecință este că cerul lumii s-a mai curățat de gaze toxice.

Dacă o să căutați pe Internet, o să găsiți mai multe articole în care se vorbește că telepatia este reală, că a fost demonstrată în laborator șamd. Dar, în realitate, este vorba doar de titluri-momeală (ori „click-bait”, cum numește omul-nou, romglezul, acele titluri atrăgătoare și înșelătoare).

Telepatia nu este posibilă, oricâte povești captivante veți auzi despre comunicări stranii între mame și copii aflați în pericol ori altele similare. Știu, sună decepționant... Iată de ce telepatia nu este posibilă.

Oamenii reprezintă cea mai cooperantă specie de pe planetă, cu toții făcând parte dintr-un ecosistem imens interconectat. Am construit orașe vaste, conectate de un sistem nervos global de șosele, rute de transport și fibre optice. Am trimis mii de sateliți în orbită. Chiar și obiecte aparent simple precum un creion sunt opera a mii de mâini din întreaga lume.

Cu toate acestea, putem fi, de asemenea, surprinzător de intoleranți unul față de celălalt. Dacă stăm să ne gândim, este posibil să existe un pic de xenofobie, rasism, sexism și bigotism undeva adânc în noi toți. Din fericire, putem alege să controlăm și să suprimăm astfel de tendințe pentru binele nostru și pentru binele societății.


Imagine cu celulă infectată cu noul coronavirus (virusul, în galben, văzut la microscop electronic)

Lumea vie (fungi, plante și animale) are anumite caracteristici care fac diferența dintre ce este viu și materia inertă. Am scris un articol pe acest subiect acum câteva luni: Care este diferența dintre materia inertă și materia vie?

În articolul de față vrem să evidențiem în ce mod se diferențiază virusurile de restul lumii vii. Iar din acestă diferență vom observa ce duce la dubiul menționat de biologi atunci când sunt întrebați dacă un virus este viu sau nu. Terminologia oricum este confuză: de exemplu, se vorbește despre virus „mort” atunci când se vorbește despre vaccinuri, ca și când un virus ar fi viu și poate fi „ucis”. Confuzia terminologică poate fi înlăturată doar atunci când fenomenul este înțeles foarte bine; în cazul nostru, înțelegând care este diferența dintre virusuri și ceea ce, global, numim lumea vie.

Molecula de apă

Știu, subiectul nu este foarte atrăgător pentru cei mai mulți, dar sunt convins că cei curioși îl vor găsi interesant. Explicațiile din cărți și enciclopedii sunt „parazitate” de jargonul specific, care fac înțelegerea dificilă pentru începători. Auziți adesea despre „substanțe chimice”, „compuși chimici” sau „molecule”. Care e diferența? Sunt termenii interschimbabili sau nu?

Iată o altă întrebare: formează sarea de bucătărie molecule ori nu? Atunci când un atom de clor (Cl) se întâlnește cu un atom de potasiu (Na) - se formează ori nu o moleculă de sare?

Pisica lui Schrodinger
Experimentul imaginat de Erwin Schrödinger

Când este menționată mecanica cuantică, primul lucru ce vine în minte este, probabil, pisica lui Schrödinger. Asociat acestui experiment mental este conceptul de „superpoziție”. Iar inseparabilitatea cuantică (eng. quantum entanglement) este și ea implicată. Iată cum și de ce.

În mecanica cuantică nu există nici particule, nici unde. La nivel fundamental tot ce există este funcția de undă, notată cu litera grecească Ψ (Psi). Calculând funcția de undă (cu ajutorul ecuației lui Schrödinger, cum altfel?) obții probabilitatea rezultatului unei măsurători; de exemplu, dacă pisica din celebrul experiment mental inventat de Schrödinger este vie sau moartă.


Isaac Newton în 1712; portret de James Thornhill

Issac Newton (1642 – 1727) a avut preocupări dintre cele mai diverse. A fost preocupat de alchimie (de care s-a ocupat 30 de ani, mult mai mult decât s-a ocupat de fizică), petrecând ani și ani cu studii și experimente nu foarte fructuoase. Dar și studiul Bibliei i-a consumat mulți ani, convins fiind că există mesaje ascunse pe care le va interpreta până la urmă. A făcut și câteva predicții referitoare la sfârșitul lumii; ultima variantă fiind undeva între 2.060 și 2.344.

Cea mai importantă carte din istoria omenirii este, cel mai probabil, Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, publicată de Isaac Newton în 1687. Principalul competitor este Originea speciilor, de Charles Darwin. În această carte Newton introduce gravitația ca forță universală, explică mișcarea planetelor în jurul astrelor, mareele, mișcarea cometelor etc. Arată că un corp care se rotește în jurul propriei axe, cum e Pământul, este turtit la poli.

 

Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal (€)


Contact | T&C | © 2020 Scientia.ro