De la Big Bang până în zilele noastre (6) - selecția naturală
Partea a şasea a seriei „De la Big Bang până în zilele noastre" prezintă pe înţelesul tuturor o scurtă istorie a teoriei evoluţiei, cât şi mecanismele selecţiei naturale, făcând apel la o creatură imaginară botezată de autor, fostul reporter New Scientist Peter Hadfield, ipoteticus.
Video: Istoria fizicii particulelor elementare (8) - Unificarea electricităţii şi magnetismului
În episodul al optulea al seriei dedicate istoriei fizicii particulelor fundamentale, Brian Cox ne însoţeşte într-o călătorie fascinantă prin Londra. Avem ocazia să vedem două dintre monumentele închinate memoriei lui Michael Faraday, părintele electromagnetismului - staţia de transformare de lângă staţia londoneză de metrou „Elephant & Castle", dar şi statuia acestuia din faţa Institutului de Inginerie şi Tehnologie. Avem şi ocazia să îl cunoaştem, peste secole, pe James Clerk Maxwell, cel care a imaginat aparatul matematic prin intermediul căruia electricitatea şi magnetismul au devenit două faţete ale aceleiaşi realităţi, ba, mai mult, aparat matematic prin care s-a realizat o conexiune profundă între electromagnetism şi lumina însăşi.
Universul: reţetă şi ingrediente
Universul: reţetă şi ingrediente este un vast articol (publicat în 8 părţi) scris pentru ziarul Accent Montreal din Montreal, Canada de Adrian Buzatu. Articolul este publicat şi pe site-ul nostru şi pentru cea mai mare parte (pentru primele şase părţi) există şi fişiere audio disponibile, pe care le puteţi asculta aici.
Articolul este foarte bine scris, fără a se pierde în terminologie tehnică, fiind realmente un excelent material de popularizare a ştiinţei. Dacă nu rezistaţi să citiţi tot articolul dintr-o dată, luaţi-l în pastile, câte o parte pe zi...
Partea I
"Dacă Universul ar fi o prăjitură, cum l-aţi putea crea? Care este reţeta după care Universul a fost construit? Care sunt ingredientele de bază necesare? În această serie de articole vom trece în revistă cum au răspuns oamenii de ştiinţă la această întrebare de-a lungul timpului, ajungând până în ziua de astăzi, când la Geneva a fost lansat recent cel mai complex instrument ştiinţific construit vreodată, acceleratorul Large Hadron Collider, tocmai pentru a perfecţiona răspunsul nostru la întrebările: Care este reţeta şi care sunt ingredientele elementare ale Universului? ".
Citiţi tot articolul aici.
Universul vizibil
Partea a II-a
"Următoarea schimbare de paradigmă (adică a modului în care omenirea înţelege Universul) a avut loc exact acum 200 de ani, când chimistul britanic John Dalton a descoperit... atomii. Fiecărui element chimic îi corespundea câte un tip de atom, atomii se combinau după legi încă necunoscute pentru a crea diverse tipuri de molecule, iar moleculele generau diversitatea de substanţe din jurul nostru."
Citiţi tot articolul aici.
Pictura corpului. Descoperiţi oamenii din aceste imagini!
Cercetând un pic, după ce am scris despre maşina semi-transparentă pictată de Sara Watson, am dat şi de alte imagini uimitoare, arătând ce poate face un pictor cu har atunci când pictează corpul uman, cu scopul de a-l integra în mediu.
Iată-le mai jos. Observaţi cât de bine sunt escamotaţi oamenii?
Alte imagini (inclusiv Demi Moore în costumul Evei), în continuare...
Iluzie optică: maşina invizibilă
O studentă a făcut o veche maşină marca Skoda să "dispară", vopsind-o astfel încât, privind dintr-o anumită poziţie, să pară că este cvasi-transparentă. Sara Watson, care studiază pictura la Universitatea Central Lancashire (Uclan) a avut nevoie de 3 săptămâni pentru a face maşina să arate aşa cum o vedeţi mai jos.
Pentru a vă convinge că Photoshopul nu este implicat în această poveste, vă invităm să urmăriţi şi filmul de pe pagina BBC.
Sara Watson şi maşina sa "invizibilă"
Priviţi liniile mişcătoare pentru 30 secunde. Totul va deveni fluid, suprarealist!
Iată o experienţă realmente impresionantă! Daţi clic pe imaginea de mai jos şi veţi fi duşi pe site-ul http://www.neave.com/strobe/, unde, după ce daţi clic pe textul "Click me to get trippy..." va trebui să priviţi în mijlocul ecranului pentru aproximativ 30 de secunde.
Efectul sigur este că ulterior, privind în jurul dumneavoastră, totul va deveni fluid, suprarealist, de parcă priviţi prin instrumente speciale.
Noi, în timp ce priveam, după cele treizeci de secunde standard, am observat şi cum se creează diverse forme 3D în faţa ecranului.
Să ne povestiţi experienţa voastră!
Clic pe imagine!
Exoscheletul eLegs permite celor paralizaţi să se deplaseze
Compania americană Berkeley Bionics a prezentat recent produsul său eLegs, care este în fapt un echipament electronic ce permite celor paralizaţi să se deplaseze.
ELegs cântăreşte circa 20 kg şi costă, deocamdată, 100.000 USD, ceea ce-l face utilizabil doar în clinici.
Funcţionarea se bazează pe poziţia corpului: presiune egală pe cele două picioare electronice înseamnă că acestea se vor îndrepta, presiune pe un picior înseamnă că celălalt picior se va deplasa. Bateria ce alimentează sistemul asigură 6 ore de operare.
Aici sunt dragonii!
„Aici sunt dragonii” este un film documentar de 40 de minute, prezentat de Brian Dunning (sceptic de profesie şi realizator de emisiuni care demască în mod constant pseudoştiinţa), ce se vrea o scurtă introducere în gândirea critică.
Istoria fizicii particulelor elementare (7) - gravitaţia şi electromagnetismul
Seria dedicată istoriei fizicii particulelor şi prezentată de Brian Cox continuă cu episodul al şaptelea, care prezintă pe scurt două dintre cele 4 forţe fundamentale despre care ni s-a vorbit în partea a şasea: gravitaţia şi electromagnetismul. Aflaţi că gravitaţia este cea mai slabă dintre forţele fundamentale şi cum foarte multe dintre aspectele vieţii cotidiene ar fi de neimaginat în absenţa electromagnetismului. Deşi, la o privire superficială, electricitatea şi magnetismul par fenomene foarte diferite (de pildă, ce ar putea avea în comun o descărcare electrică şi o pereche de magneţi care se resping?), acestea nu sunt decât 2 faţete ale aceluiaşi fenomen: electromagnetismul.
Perspicacitate: observaţi faţa dintre boabele de cafea?
Iată un test interesant pentru dumneavoastră. Priviţi ilustraţia de mai jos. Vedeţi o faţă ascunsă printre boabele de cafea?
Dacă nu vedeţi, lăsaţi-ne un mesaj, vom reveni cu indicii.
Dacă vedeţi, cât timp v-a luat? 5 secunde? 3 minute?
Transfăgărăşanul, printre cele mai spectaculoase drumuri din lume
Sunt convins că cei mai mulţi aţi văzut ori aţi auzit de faptul că echipa TopGear a ajuns în România şi a filmat un episod pe Transfăgărăşan. Se pare că expediţia britanicilor pe plaiurile mioritice nu a rămas fără ecouri, pentru că şoseaua românească e trecută acum de site-ul OpenTravel în topul drumurilor fabuloase ale lumii.
Iată mai jos un scurt film în care este spusă, în mai multe cuvinte, povestea.
Ciurul lui Eratostene la un clic distanţă
Probabil că vă mai amintiţi din şcoală (iar dacă sunteţi în această etapă a vieţii şi nu aţi învăţat încă, veţi afla acum) despre ciurul lui Eratostene, cea mai veche modalitate cunoscută de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decât un număr natural dat, fie acesta n. Algoritmul este unul de-a dreptul banal, ba poate chiar plicticos. Se scriu, pe hârtie, pe tablă, ori, de ce nu, prin intermediul unui program de calculator, în memoria acestuia, numerele naturale cuprinse între 2 (cel mai mic număr prim) şi numărul dat n. Apoi se elimină succesiv, în ordine crescătoare, multiplii fiecărui număr natural rămas în listă, plecând de la 2. Când ne oprim ? Când nu mai este nimic de eliminat, ori când programul de computer implementat ne anunţă că am eliminat toate numerele ne-prime din listă.
Experimente celebre: Măsurarea circumferinţei Pământului de către Eratostene
O scurtă secvenţă video care explică pe înţelesul tuturor raţionamentul folosit de geograful, astronomul şi matematicianul grec al antichităţii, Eratostene din Cyrene, pentru determinarea circumferinţei planetei noastre.
Henry Cavendish şi cântărirea Pământului
Henry Cavendish a fost un om de ştiinţă britanic care a rămas în istorie atât pentru descoperirea hidrogenului, cât şi pentru celebrul experiment omonim, în cadrul căruia, între anii 1797-1798, a măsurat densitatea medie a Pământului (video inclus).
Simularea evoluţiei: platina transformă melcii cu cochilie în melci fără cochilie
Într-un studiu recent publicat în revista Evolution&Development, Heinz Köhlerde la Universitatea din Tübingen (Germania) a arătat că expunerea într-un mediu cu o anumită concentraţie de platină duce la mutaţii profunde ale melcilor cu cochilie, provocând transformarea unor melci abia născuţi din melci cu cochilie în melci fără cochilie.
"Acest fapt arată că pot fi induse modificări organice radicale, similare cu cele care apar în procesul evoluţiei fiinţelor vii, schimbările apărând brusc, evitând paşi intermediari. Acest experiment este o demonstraţie foarte clară a unei modificări semnificative a planului de funcţionare a unui organism. Dintr-o dată, dintr-un melc cu cochilie se obţine unul fără cochilie", afirmă psihologul Roger Croll de la Universitatea Dalhousie din Halifax, Noua Scoţie.