De ce nu ne place să vedem poze cu noi înşine?

Te uiţi liniştit prin albumul de pe Facebook al prietenului tău, când dai dintr-o dată peste o poză cu tine sau, mai degrabă, peste o variantă uşor mai neatrăgătoare de-a ta. ”Adevăratul” tu pare să fi fost răpit şi înlocuit cu o copie de mâna a doua. "Ce se întâmplă?", te întrebi. Chiar aşa arăt? Da. Aşa arăţi.

Sobele cu lemne ar trebui eliminate!

Sobele cu lemne reprezintă un pericol pentru sănătatea umană. Un punct de vedere ce este de necombăbut! Pentru a înţelege de ce, trebuie înainte de orice să examinăm procesul combustiei. Atunci când componentele principale ale lemnului – celuloza şi lignina - ard complet, ele produc dioxid de carbon, apă, căldură şi lumină. Căldura generată prin combustie permite oxigenului şi nitrogenului din aer să formeze diferiţi oxizi de nitrogen.

Simţurile plantelor: gustul, auzul, pipăitul, mirosul, văzul

V-aţi întrebat vreodată ce simte iarba de sub picioarele voastre, ce miroase un măr sau ce vede o gălbenea? Plantele ne stimulează simţurile în mod constant, dar cei mai mulţi dintre noi nu considerăm că şi ele pot fi fiinţe senzoriale. În realitate simţurile sunt extrem de importante pentru plante. Indiferent de ce le rezervă viaţa, ele rămân înrădăcinate în acelaşi loc – nu pot migra în căutarea hranei, nu pot scăpa de invazia lăcustelor şi nici nu pot să îşi găsească adăpost pe timp de furtună.

Alcoolul nu omoară celulele creierului

Mit: Alcoolul distruge celulele creierului. Ca susţinere a afirmaţiei anterioare, se spune că alcoolul pur distruge celulele din creier precum şi multe alte tipuri de celule, motiv pentru care este atât de folosit ca dezinfectant. Cu toate acestea, studii recente arată că alcoolul ingerat, dacă nu este în cantitate suficientă pentru a te ucide, nu trece în sânge în cantitate suficient de mare pentru a distruge celulele creierului.

Ceasul biologic capabil să măsoare vârsta majorităţii ţesuturilor umane

O nouă descoperire în biologie: ceasul ce măsoară procesul de îmbătrânire a întregului organism.
Sursa: UCLA/Horvath lab.

Toată lumea evoluează, îmbătrânind. Oamenii de ştiinţă nu înţeleg însă de ce. Un studiu recent făcut la UCLA (University of California, Los Angeles) a evidenţiat un mecanism de tip ceas biologic încorporat în genomul uman, prin intermediul căruia s-ar putea explica de ce înaintăm în vârstă şi care ar putea sugera cum să facem să încetinim acest proces.

Scenarii extreme: coliziunea Pământului cu o planetă similară lui

Există o îndelungată istorie a ciocnirilor între diverse corpuri cosmice de mare dimensiune, desfăşurată în sistemul nostru solar. De data aceasta vom face un exerciţiu de imaginaţie: fie o planetă numită Htrae, aproximativ de aceeaşi mărime şi compoziţie ca şi Pământul. Cum ar arăta o "apropiere cosmică" între ea şi Terra?

Există mai mult de trei stări ale materiei... mult mai multe

Îmi amintesc de perioada când eram copil şi am învăţat despre solide, lichide şi gaze. La orele de ştiinţă din şcoala primară niciodată nu s-a vorbit despre alte stări de agregare ale materiei. Pe măsură ce am înaintat în vârstă şi am avansat în cunoaştere am început să învăţ şi despre celelalte stări ale materiei.

Undele gravitaţionale ajută la înţelegerea găurilor negre

Într-o lucrare publicată recent în revista Science se prezintă o posibilă explicaţie cu privire la modul prin care găurile negre devin supermasive, explicaţie care a fost obţinută cu ajutorul datelor observaţionale ce provin de la radiotelescopul Parkes, al CSIRO, aflat în partea de est a Australiei.

Cum putem „vedea" materia întunecată?

Ca de fiecare dată, şi astăzi puteţi citi un articol ştiinţific care pretinde că poate prezenta „cea mai bună imagine a materiei întunecate" de până acum. Dacă aceasta este atât de întunecată, atunci cum putem să o vedem? În acest articol vom afla cum putem face asta.

Landau-Kleffner, sindromul care îţi răpeşte abilitatea de a vorbi

Majoritatea dintre noi luăm vorbitul ca pe ceva de la sine înţeles. Tocmai de aceea sindromul Landau-Kleffner este atât de înfricoşător. Acesta îi poate răpi cuiva abilitatea de a vorbi sau de a înţelege vorbirea, iar şi iar.

Cât de mult poţi supravieţui dacă eşti îngropat de viu?

Scriu asta sperând că nu veţi avea niciodată nevoie să folosiţi această informaţie, dar pentru orice eventualitate: Christina Cala de la Popular Science a estimat cam cât timp ai putea respira în siguranţă într-un coşciug îngropat la 2 metri sub pământ.

Mâncăm mai puţin, trăim mai mult

Francezii se ospătează cu cornuri care abundă în unt. Mănâncă brânzeturi cremoase şi produse de patiserie pline de grăsimi. Micul dejun include cornul cu ciocolată, care este înghiţit împreună cu un espresso. Fulgii de ovăz nici nu se zăresc. Bănuiesc că cei mai mulţi dintre ei nu au auzit niciodată de seminţele de in.

Reflexul Semmelweis explică de ce oamenii resping ceea ce e nou

Se tem oamenii în mod automat de ceea ce este nou? Ei par să respingă noutatea suficient de des, încât să existe un sindrom psihologic care să explice asta. Reflexul Semmelweis a fost denumit după un individ care a avut o idee radicală, ce ar fi putut salva mii de vieţi, dar care a fost respinsă de toată lumea, astfel că măcelul a continuat.

Ştiinţa le face rasiştilor viaţa grea

Au existat o serie de incidente în care angajaţi ai statului au luat copii cu părul deschis la culoare de lângă părinţii lor romi - o ”vânătoare de vrăjitoare” declanşată de evenimentele recente din Grecia. Dar, spre deosebire de ceea ce se întâmpla în trecut, acum avem un mod ştiinţific de a lupta împotriva acestui tip de rasism.

Efectele jocurilor video violente depind de rolul pe care îl joci

După ce Aaron Alexis a împuşcat mortal 12 persoane la Navy Yard în Washington DC în septembrie, instituţiile mass-media s-au grăbit să scoată în evidenţă plăcerea lui declarată pentru jocurile video. Pentru mulţi, acesta a reprezentat cel mai recent exemplu privind modul în care jocurile violente pot încuraja agresivitatea în viaţa reală.

De ce Darth Vader şi nu Barth Vaber e un nume potrivit pentru un personaj

Relaţia dintre sensul unui cuvânt şi succesiunea de litere care formează cuvântul este de obicei considerată arbitrară. Adică sensul unui cuvânt este dictat de convenţie şi tonul emoţional al vorbitorului. Prin înlăturarea acestor lucruri, sunetele grupurilor de litere în sine – cunoscute drept foneme - sunt în general considerate fără sens. Cel puţin, această perspectivă a fost populară o anumită perioadă de timp.

Gesturile din timpul vorbirii influențează gândurile

Atunci când oamenii gesticulează în timp ce vorbesc, acest lucru îi ajută să-şi schimbe gândurile. Dacă rogi pe cineva să-ţi arate cum îşi leagă şireturile sau cum joacă Jenga, aproape sigur se va folosi de mâini pentru a-ţi explica. Chiar şi oamenii care sunt orbi din naştere şi nu am văzut niciodată gesturi, gesticulează totuşi în timp ce vorbesc.

5 reguli de bază privind protecţia împotriva cancerului

Recent a avut loc la Amsterdam Congresul Societăţii Europene de Oncologie Medicală, în care au fost discutaţi factorii de risc legaţi de apariţia cancerului şi posibilitatea prevenirii acestei teribili boli cu ajutorul vitaminelor sau chiar şi al aspirinei. Rezultatele nu sunt încă definitive, însă anumite comportamente cresc riscul de a face cancer. De aici au luat naştere cele cinci reguli pe care e bine pe cât posibil să le respectăm.

Telescopul Hubble surprinde o "omidă" cosmică

Acest nor de praf şi gaz interstelar, care se întinde pe o lungime de un an-lumină, aduce cu o omidă pe drum spre un festin. Însă deliciul poveştii nu stă doar în dejunul din care se înfruptă omida, ci şi în ceea ce o devorează pe ea: vânturi violente de la stele extrem de strălucitoare suflă cu putere radiaţii ultraviolete către această stea în devenire şi sculptează gazul şi praful conferindu-i forma alungită.

Karen Horney. Autoanaliza

Karen Horney a fost un psiholog teoretician care a avut, de asemenea, ca şi Freud, Jung ori Adler, o abordare distinctă în terapie. Ea era singura din grup care susţinea autoanaliza. În ce consta diferenţa dintre punctul de vedere al lui Horney şi cel al lui Freud cu privire la posibilităţile auto-analizei? Horney credea că, într-o oarecare măsură, noi putem înțelege lumea noastră interioară mai bine decât oricine altcineva.