Simțul olfactiv

Vederea și auzul sunt adesea numite simțurile majore, în timp ce mirosul, gustul și simțul tactil sunt numite simțurile minore. Însă ele nu sunt, de fapt, minore. Oamenii care au pierdut un simț minor, precum olfacția (mirosul) sau simțul gustativ (gustul), sunt complet tulburați de handicapul lor. Este adevărat că simțurile minore au zone mai mici dedicate lor în creier și manuale, comparativ cu vederea și auzul.

Cât de reală este intoxicaţia cu mercur?

Mercurul este un metal greu, cu diferite întrebuinţări, utilizat încă din cele mai vechi timpuri. Auzim despre intoxicaţia cu mercur şi pericolul pe care-l reprezintă acesta mai ales când este sustras ilegal pentru a fi vândut pe piaţa neagră. Dar cât de reală este intoxicaţia cu mercur în viaţa de zi cu zi şi mai ales în urma consumului de alimente, cu precădere de peşte?

Cum să scăpăm de comportamentul compulsiv

Un studiu realizat de MIT (Massachutes Institute of Technology – Institutul de Tehnologie din Massachutes) dezvăluie cauzele comportamentului compulsiv, ceea ce va putea duce la îmbunătăţirea tratamentului tulburării obsesiv compulsive. Prin activarea unui circuit din creier care controlează comportamentul compulsiv, neurologii de la MIT au demonstrat că pot opri un comportament compulsiv la şoareci.

Suntem pregătiţi pentru riscurile asociate inteligenţei artificiale?

Către sfârşitul lunii aprilie celebrul fizician Stephen Hawking, împreună cu alţi trei cercetători de renume (Max Tegmark, fizician, Stuart Russell, expert în computere şi Frank Wilczek, laureat al premiului Nobel), a publicat un articol în The Huffington Post despre pericolele pentru omenire ce apar odată cu dezvoltarea inteligenţei artificiale. Iată cele  mai importante idei exprimate de aceştia.

Supercomputerul Watson în buzunarul dumneavoastră! O nouă revoluţie în materie de aplicaţii inteligente

Watson, calculatorul cognitiv care poate fi expert în orice subiect, se mută în cloud şi va fi în curând accesibil prin aplicaţiile pentru smartphone. Dacă i-aţi putea pune o întrebare lui Watson, supercomputerul IBM atotștiutor, folosind o aplicaţie de pe telefonul dumneavoastră, ce îl veţi întreba? Aceasta e întrebarea căreia a trebuit să-i facă faţă dezvoltatorii de software, acum când IBM a redus computerul competent de la monstrul cât o cameră care a câştigat concursul TV Jeopardy! în 2011 la dimensiunile a doar trei cutii de pizza puse una peste alta.

Efectele nebănuite ale consumului de ciocolată la... birou

O ciocolată pe tastatură, aşezată cu grijă dis-de-dimineaţă, înainte ca lumea să apară la birou. Nu este o chestiune romantică, aşa cum v-aţi putea imagina la prima vedere şi nici reclamă la noua ciocolată conţinând cele mai recent descoperite fructe de pădure. Şi nici ziua directorului general. E vorba de o raţiune pragmatică a departamentului de HR. Una dintre cele mai dulci şi eficiente modalităţi de a creşte productivitatea angajaţilor. Cu costuri rezonabile, bineînţeles, căci altfel n-ar avea şanse de reuşită, nu-i aşa?

Cum a schimbat praful faţa Pământului

În primăvara anului 2010 spărgătorul de gheaţă Polarstern (n.t. în traducere Steaua Polară) s-a întors din apele Pacificului de Sud cu o comoară ştiinţifică - sedimente oceanice provenite dintr-o parte aproape neexplorată anterior din Marea Polară de Sud. Ceea ce pentru un nespecialist arată ca un eşantion de noroi care poate trece neobservat, pentru cercetătorii istoriei geologice reprezintă o arhivă valoroasă din care se poate reconstitui istoria climatică din zonele polare după mai mulţi ani de analize amănunţite.

Interacţiunile intracerebrale ale persoanelor religioase sunt diferite de ale celor nereligioase

Un cercetător de la Auburn University a format o echipă cu National Institutes of Health pentru a studia modul cum arată reţelele neuronale ale unei persoane având convingeri religioase şi a descoperit că interacţiunile cerebrale ale persoanelor religioase sunt diferite de cele ale persoanelor nereligioase.

Care este semnificaţia faptului că fotonii au fost opriţi experimental?

Am primit o mulţime de întrebări în legătură cu un experiment realizat de către cercetătorii de la University of Darmstadt, Germania. Pe scurt, Georg Heinze, Christian Hubrich şi Thomas Halfmann au găsit o metodă prin care au emis un puls de lumină, au „oprit" acea lumină timp de aproximativ un minut şi apoi au permis ca lumina să se deplaseze din nou. Tehnica folosită se numeşte transparenţă indusă electromagnetic (Electromagnetically Induced Transparency - EIT). Nu este important să ştiţi ce implică această tehnică.

Cele mai utile instrumente "ascunse" în linia de comandă Windows

Deşi utilizarea liniei de comandă nu reprezintă întotdeauna opţiunea optimă pentru sistemul de operare Windows, există anumite lucruri pe care le puteţi face numai din cadrul acesteia. În continuare vom vorbi despre câteva comenzi utile, pe care este bine să le cunoaşteţi, dacă nu cumva ştiţi deja despre ele.

Metodă revoluţionară de menţinere în viaţă a pacienţilor grav răniţi

De multe ori în situaţii extrem de grave în spitalele de urgenţă câteva minute fac diferenţa între viaţă şi moarte. În cazul celor care ajung în spital cu răni grave, doctorii au foarte puţine minute pentru a interveni. Se poate prelungi cumva timpul la dispoziţia chirurgilor? Doctorul Samuel Tisherman, de la Presbyterian Hospital UMPS din Pittsburg, Pennsylvania, a pus la punct o nouă tehnică de răcire a pacienţilor, care-i menţine în viaţă pentru o durată de circa 2 ore  şi care ar putea duce la salvarea vieţii acestora.

Experimentul lui Richard Lenski cu bacterii

Unul dintre cele mai cunoscute experimente din domeniul evoluţiei este experimentul profesorului Richard Lenski. Pregătirea experimentului e foarte simplă. Lenski a cultivat bacterii E. coli pornind de la o singură bacterie, astfel încât intreaga populaţie de celule a avut un singur înaintaş. A împărţit populaţia de bacterii în 12 tuburi identice, având mediu de creştere identic şi le-a lăsat să se reproducă timp de aproximativ 24 de ore.

„În căutarea fericirii” de Bertrand Russell

Sunt mulţi cei care au încercat să găsească o definiţie a fericirii şi modalităţi prin care aceasta poate fi atinsă. Bertrand Russell este unul dintre aceştia, iar simplitatea şi claritatea cu care îşi prezintă propriile experienţe şi observaţii poate fi văzută ca un ajutor pentru toţi cei aflaţi „în căutarea fericirii”. Înainte de a vorbi despre fericire şi antecedentele acesteia, Russell prezintă principalele cauze ale nefericirii care, în opinia acestuia, ţin în cea mai mare parte de sistemul social.

• filozofie

Planete locuibile

Suntem singuri în Univers? Încă din zorii civilizaţiei a răsărit ideea altor planete populate. Astăzi căutăm în continuare viaţa extraterestră, mai ales cea inteligentă. De ce? Pe de o parte pentru că descoperirea altor forme de viaţă în afara celor terestre ne-ar răspunde la multe întrebări legate de originea acesteia şi de modul în care evoluează, iar pe de altă parte am putea descoperi un nou cămin pentru noi, necesar în cazul în care viaţa pe Pământ nu va mai fi posibilă, ceea ce mai devreme sau mai târziu se va întâmpla. Şi nu în ultimul rând, poate vom realiza un contact cu o altă civilizaţie.

Războiul maimuţelor. Putem învăţa ceva despre Ucraina?

Imaginaţi-vă următoarea scenă: un lider slab se străduieşte să se menţină la putere, în timp ce indivizi ambiţioşi de rang inferior se străduiesc să-l înlocuiască. Pe măsură ce tensiunea creşte, comunitatea se împarte în două, iar crimele încep să apară, comise de ambele părţi. Se declanşează un război care va dura ani...

Alexandru Proca - contribuţiile la fizica teoretică

“Istoria ne arată că viaţa este un episod între două veşnicii ale morţii şi în acest episod gândirea conştientă durează doar o clipă. Gândirea este doar o explozie de lumină în mijlocul unei nopţi lungi. Dar această explozie este totul”. Aşa a definit celebrul  Henri Poincaré gândirea omenească. Unul dintre gânditorii omenirii a fost şi  fizicianul  Alexandru Proca, românul cu cele mai substanţiale contribuţii la dezvoltarea fizicii teoretice în secolul XX.

Teoria corzilor: modalitate practică de testare

Oamenii de ştiinţă de la Towson University din Towson, Maryland, SUA, au identificat un test practic pentru teoria corzilor care a fost trecut cu vederea până acum, bazat pe mişcarea planetelor, sateliţilor şi a asteroizilor şi care aminteşte de faimosul test asupra gravitaţiei al lui Galilei. Se spune că acesta a studiat modul de cădere a unor bile din Turnul din Pisa.

O coliziune rară în centrul galaxiei Calea Lactee

Astronomii de la University of Michigan ar putea fi primii care observă o coliziune rară despre care se crede că se produce în centrul galaxiei. Cu ajutorul telescopului spaţial Swift al NASA echipa de astronomi de la University of Michigan obţine imagini zilnice ale unui nor de gaz misterios având o masă aproximativă de trei ori mai mare decât cea a Pământului care se îndreaptă în spirală spre gaura neagră supermasivă din centrul galaxiei Calea Lactee. Observat de pe Pământ, centrul galactic se află la mai mult de 25.000 de ani-lumină distanţă în apropiere de constelaţiile australe Săgetătorul şi Scorpionul.

Stele ce evadează din galaxie

O echipă internaţională de astronomi a descoperit o nouă clasă surprinzătoare de „stele hiperrapide", stele solitare care se deplasează suficient de repede pentru a scăpa de atracţia gravitaţională a galaxiei Calea Lactee. Descoperirea acestui nou set de stele „hiperrapide" a fost descrisă la reuniunea anuală a American Astronomical Society ce a avut loc în Washington DC şi a fost publicată în numărul din data de 1 ianuarie a Astrophysical Journal.

Oamenii în vârstă chiar au un miros specific

Gândeşte-te la vremea când erai copil şi vizitai casa bunicilor. Îţi aminteşti de un miros anume pe care îl simţeai când intrai pe uşă? Mulţi oameni îşi amintesc şi se pare că nu este doar o închipuire. Gerontologul şi autorul cărţii „Un nou rid: ce am învăţat de la bătrânii care nu şi-au arătat niciodată vârsta”, doctorul Eric Shapira, spune că este greu să identifici cauza sau motivul principal al mirosului; e vorba de procesul care are loc în organism pe măsură ce îmbătrânim.