Watson, calculatorul cognitiv care poate fi expert în orice subiect, se mută în cloud şi va fi în curând accesibil prin aplicaţiile pentru smartphone. Dacă i-aţi putea pune o întrebare lui Watson, supercomputerul IBM atotștiutor, folosind o aplicaţie de pe telefonul dumneavoastră, ce îl veţi întreba? Aceasta e întrebarea căreia a trebuit să-i facă faţă dezvoltatorii de software, acum când IBM a redus computerul competent de la monstrul cât o cameră care a câştigat concursul TV Jeopardy! în 2011 la dimensiunile a doar trei cutii de pizza puse una peste alta.

 

 

Mini Watson poate acum fi uşor instalat în centrele de calcul din toată lumea şi disponibil ca un serviciu în cloud pentru utilizatorii de telefoane celulare. Până acum a fost neclar ce fel de aplicaţii vor pune cel mai bine în valoare posibilităţile lui Watson. Nu este un computer obişnuit, răspunzând la întrebări complicate folosind extragerea de cunoștințe din date (data mining) şi având capacitatea de a învăţa. Pe 28 aprilie, IBM a dezvăluit cele 25 cele mai bune idei de aplicaţii ca răspuns la provocarea lansată la Congresul Mondial Lumea Mobilă din Barcelona, Spania. Trei dintre idei vor fi realizate, fiind printre primele aplicaţii disponibile pe Watson în cloud. IBM a pus deoparte 100 de milioane de dolari pentru aplicaţiile pe Watson şi a investit deja în fima Fluid din San Francisco. Fluid dezvoltă aplicaţii pentru compania de îmbrăcăminte The North Face, pentru a-i sfătui pe călători care e îmbrăcămintea potrivită condiţiilor exterioare, plecând de la datele produselor, părerile utilizatorilor şi site-urile de pe Internet ale experţilor.


Abilitatea de a învăţa a lui Watson îl deosebeşte de supercomputerele convenţionale care doar macină date. În loc de asta, Watson poate să înveţe tot ce se poate despre diferite subiecte, folosind date culese dintr-o largă gamă de surse, incluzând baze de date, enciclopedii, ştiri, presă, dicţionare, recenzii ale articolelor cercetătorilor şi manuale. Bogăţia de cunoştinţe ale lui Watson înseamnă că el poate răspunde la întrebări dincolo de simpla căutare pe web.

De exemplu, una dintre aplicaţiile de pe listă poate constitui o veste grozavă pentru proaspeţii părinţi îngrijoraţi ca o ultimă resursă. Compania Biovideo din San Antonio, Texas, vrea să-l înveţe pe Watson domeniul neonatal şi medicina infantilă din surse cum ar fi revistele medicale, Academia Americană de Pediatrie şi Serviciul Naţional Britanic de Sănătate. ”Astfel, o mamă cu un copil bolnav la ora patru dimineţa va putea să-l folosească pe Watson ca să-l întrebe ce e cu copilul ei şi să primească un răspuns precis 100% folosind datele din aceste surse de încredere”, declară firma în oferta sa.

Important este faptul că datele sursă pot fi ”nestructurate”, deci nu au nevoie de conversia şi organizarea informaţiilor în baze de date specializate. Când o întrebare e pusă în limbaj natural – acum în limba engleză, dar în viitor vor fi mai multe limbi – procesorul lui Watson o examinează în 120 de moduri diferite pentru a determina exact la ce se referă întrebarea pusă.

 

 

Algoritmii de raţionare încep să găsească în date răspunsuri ipotetice, dându-le priorităţi şi returnând cel mai bun răspuns posibil. Watson a pus deja această capacitate în serviciul unor spitale de canceroşi din Statele Unite.

Dar schimbările la hardware-ul lui Watson sunt cele care îl pregătesc pentru a putea fi folosit prin intermediul telefoanelor inteligente. Ca să participe în concursul Jeopardy! în care concurenţilor li se dă un răspuns, iar ei trebuie să găsească întrebarea la care se potriveşte răspunsul, Watson a parcurs 200 de milioane de pagini de date. Maşina avea 10 rafturi, conţinând 2.880 de procesoare şi 15 terabaiţi de RAM. Acum, spune Rob Heigh şeful diviziei tehnologice de la IBM Watson Group din New York, ultima versiune de Watson are performanţe mai bune decât versiunea originală, care avea doar 32 de procesoare şi 256 de gigabaiţi de RAM.

Acest lucru e posibil datorită faptului că procesoarele lui Watson lucrează în paralel, adică sistemul rulează programe concomitent, în care fiecare procesor rulează în paralel câte o rutină, ceea ce permite computerului să înveţe mai rapid şi mai eficient decât înainte.

Noul mini Watson, care nu e mai mare decât trei cutii de pizza puse una peste alta, poate fi uşor instalat în rafturi în centrele de calcul din cloud. Ideea este ca fiecare dezvoltator de software să-i furnizeze lui Watson un munte de date la alegerea sa din domeniul în care vrea să înveţe computerul. Odată instruit, computerul îl lasă pe utilizator să-i pună întrebări prin telefon, spune High. Watson se poate adapta şi cererii. ”Putem extinde elastic resursele lui Watson depinzând de numărul de oameni care pun întrebările”, spune el. Acest lucru se face adăugând procesoare şi memorie la centrul de calcul, dacă o aplicaţie se dovedeşte a fi surprinzător de populară.

O aplicaţie care poate fi folositoare este un ghid de bază al oraşului New York. Propus de Ontodia, el urmăreşte să îmbunătăţească informaţiile neconcludente şi neimpresionante oferite de Siri şi de Google. Instruindu-l pe Watson cu ajutorul bazelor de date municipale, statale, federale, turistice şi comerciale el va răspunde la căutări complexe puse în limbaj natural cum ar fi ”care e venitul mediu al acestui bloc de apartamente, corelat cu impozitele pe proprietate şi activitatea în construcţii în ultimii zece ani?”. Scopul firmei este să le dea newyorkezilor un profil detaliat al oricărui cartier.

Azoft din Novosibirsk, Rusia, între timp, vrea să ofere utilizatorilor de telefoane mobile un avatar căruia îi pot cere sfatul; Sigmund Freud şi Albert Einstein au fost daţi ca exemplu. Azsoft spune că Watson va fi instruit cu toate cărţile, articolele scrisorile şi interviurile lui Freud şi Einstein şi va răspunde la întrebări cum ar fi făcut-o ei, poate şi cu o un sintetizator de voce artificială.

O temă majoră în lista de 25 de idei de aplicaţii este să îi ceară lui Watson recomandări de produse. Una dintre cele mai fascinante idei ţinteşte spre lămurirea informaţiilor contradictorii pe care le primesc utilizatorii care face cercetări înainte de a cumpăra o nouă maşină. Dezvoltatorul american Activepackets îl va instrui pe Watson, dându-i date despre maşinile retrase de pe piaţă, buletine ale atelierelor de reparaţii, date ale fabricanţilor de maşini, clasamente ale utilizatorilor şi cronici pentru a le da oamenilor o mai mare încredere în alegerea lor.

Creşterea încrederii în presă este scopul firmei Rumble din Tel Aviv, Israel, care vrea să-l instruiască pe Watson cu arhivele a 100 de publicaţii şi enciclopedii cum e Wikipedia pentru a stimula ştirile sărăcăcioase apărute în presă. Ideea este ca atunci când citeşti o ştire pe un smartphone sau o tabletă, să apară o pictogramă care că sugereze că Watson nu e de acord cu afirmaţia din ştire şi printr-o apăsare de buton să verifici acurateţea ştirii. Pe latura financiară, 9W Search din Austin, Texas vrea ca Watson să caute şi să înveţe din părerile exprimate de companii cotate la bursă în prezentările neoficiale făcute partenerilor, clienţilor şi investitorilor pentru a crea o imagine mai exactă a perspectivelor pentru potenţiali investitori.

Acestea şi alte idei de aplicaţii pentru Watson vor fi evaluate de un juriu IBM luna viitoare şi pe 30 mai vor fi alese pentru realizare şi acces prin smartphone din cloud trei dintre ele. Dar Watson s-ar putea să nu aibă mult timp etapa cognitivă pentru sine.

”Watson este o piesă foarte isteaţă a setului şi e grozav că tehnologia e disponibilă în cloud”, spune Peter Bentley, un informatician şi dezvoltator de aplicaţii la University College din Londra. ”Dar pe termen lung cred că este o soluţie temporară. În cinci ani acest gen de tehnologie cognitivă va fi tradiţională şi chiar va funcţiona pe dispozitivele uzuale. Urmăriţi firma Siri şi fraţii ei cum devin tot mai isteţi în următorii ani”, spune el.


Doctorul Watson vă va consulta acum


Câştigul la Jeopardy! pare îndepărtat în timp. Supercomputerul Watson al lui IBM ajută acum la stabilirea tratamentelor pentru cancer în mai multe spitale din SUA. La Memorial Sloan Kettering Cancer Center în New York, Watson e instruit în domeniul ultimelor noutăţi privind cancerul de plămâni şi de sân din reviste influente, din înregistrări medicale şi rezultatele pacienţilor.

Acest lucru permite doctorilor să individualizeze tratamentele bazându-se pe vârsta pacientului şi istoria sa medicală – în unele cazuri ajungând până la nivelul genomului – şi tipul său specific de cancer. De exemplu, puteţi individualiza chimioterapia, frecvenţa cu care se aplică şi dozajul, spune Barry Mason, vicepreşedinte al departamentului de servicii medicale la IBM Watson Group tot din New York.

Dacă Watson pare să fi făcut o greşeală în recomandările sale, doctorii pot intra în procesul de decizie al lui Watson – numit ”lanţul său de deducţii” – şi pot examina cum a apărut această ipoteză, determinând unde a greşit. Dacă găsesc vreo greşeală ei o pot corecta, aşa că Watson va şti mai bine data următoare.

Între timp, Well Point, o companie de asigurări de sănătate din Indianapolis, Indiana, foloseşte limbajul natural al lui Watson pentru analiza stării pacientului şi a hotărî dacă starea pacientului e acoperită de asigurare, deci se poate începe tratamentul.



Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului Watson in your pocket: Supercomputer gets own apps, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Alexandru Vilan

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.