2024 - primul echipaj uman pleacă spre Marte. Cât de periculoasă e misiunea?

Prima călătorie spre Marte a unui echipaj uman în cadrul proiectului Mars One ar putea să fie o misiune sinucigaşă; cel puţin aşa susţine astronautul canadian Robert Thirsk. Unul dintre candidaţii la această misiune, Zac Trolley, este însă convins că misiune va fi un succes şi este gata să pornească la drum pentru colonizarea Planetei Roşii! Cine are dreptate?

Cât de multe proteine ar trebui să consumăm pe zi?

Proteinele sunt foarte importante. Dacă nu obţinem o cantitate suficientă din dietă, sănătatea noastră şi alcătuirea organismului suferă. Cu toate acestea, există păreri foarte diferite asupra cantităţii de proteine de care avem de fapt nevoie. Majoritatea organizaţiilor din domeniul nutriţiei recomandă un aport destul de redus de proteine.

Eşecurile declanşează o nouă abordare în domeniul securităţii cibernetice

Săptămânile trecute, comunitatea specialiştilor în securitate a fost zguduită de ştiri cu privire la o pătrundere neautorizată de proporţii în sistemul gigantului vânzărilor online eBay, care a afectat 145 de milioane de clienţi, urmată de alta care a avut ca ţintă 110 milioane de mici comercianţi.

Celulele stem de la nivelul muşchilor pot repara leziunile nervoase traumatice

Celule stem derivate de la nivelul ţesutului muscular uman au fost capabile să repare leziuni nervoase şi să restabilească funcţiile la un model de animal care prezintă o leziune a nervului sciatic, potrivit cercetătorilor de la University of Pittsburgh School of Medicine. Aceste rezultate, publicate pe 18 martie 2014 în Journal of Clinical Investigation, sugerează că terapia celulară a anumitor boli neurologice, precum scleroza multiplă, ar putea fi fezabilă într-o bună zi.

Eclectismul în terapie

Psihologii care au practicat terapia în anii '40 şi '50 s-au identificat, de obicei, cu o anumită "şcoală". Ei au fost rogersieni sau adlerieni sau freudieni. Prin anii '70, însă, un număr tot mai mare dintre ei erau tentaţi să folosească idei de la mai multe şcoli. Aceasta este orientarea eclectică. Eclectismul presupune proiectarea terapiei din mai multe surse diferite.

Copia de siguranță a Pământului: trimiterea de texte religioase pe Lună

Trimiterea unui sul sacru evreiesc pe lună ar putea fi doar începutul unei dovezi a apocalipsei - construirea unei copii de siguranță a întregii culturi și vieți de pe Pământ. Gândiţi-vă la Pământ ca la un supercomputer, cu Luna ca hard diskul nostru de siguranță. Această viziune stă în spatele planului de a folosi Luna ca un depozit în afara pământului pentru semnele distinctive religioase, culturale și chiar genetice ale pământului.

10 algoritmi care ne domină lumea

Importanța algoritmilor în viața noastră nu poate fi exagerată. Ei sunt folosiți practic peste tot, de la instituții financiare la site-urile de întâlniri. Dar unii algoritmi ne modelează și ne controlează lumea mai mult decât alții, iar aceștia 10 sunt cei mai importanți. Înainte de a începe, să recapitulăm rapid câteva lucruri.

Inginerii proiectează "materiale vii"

Materialele hibride reprezintă un amestec de celulele bacteriene şi elemente lipsite de viaţă care pot transporta electricitatea sau emite lumina. Inspiraţi de materiale naturale precum osul,  mozaic de minerale şi celule vii, cercetătorii de la MIT au creat celule bacteriene capabile să producă biofilme care pot încorpora materialele fără viaţă, ca nanoparticulele de aur sau nanocristalele.

Cum a inventat Jules Verne astronautica

S-au spus multe despre cât de profetică ar fi literatura ştiinţifico-fantastică. Şi desigur, se pare că a nimerit-o bine şi, nu de puţine ori, de o manieră remarcabilă. Dar unele dintre cele mai impresionante succese depind de ceea ce înţelegem prin ”profeţie”. Se pare că sunt patru moduri în care literatura ştiinţifico-fantastică poate apărea profetică.

Progrese privind rolul ţesutului conjunctiv

Studierea ţesutului conjunctiv dezvăluie noi lucruri  despre durere şi furnizează noi explicaţii privind medicina alternativă. Ţesutul conjunctiv face legătura dintre coapsa şi gambă, dintre mâna şi braţ, dintre stern şi claviculă. Pe măsură ce vă mişcaţi, permite muşchilor să alunece unul peste celălalt. Acesta acţionează ca o plasă care suspendă organele şi asemeni unui adeziv de înaltă tehnologie care ţine celulele la locul lor în timp ce transmite mesaje între ele.

Am putea distruge Universul doar uitându-ne la el?

Nu se întâmplă des ca astronomia să se împace cu cartea Genezei din Biblie. În aceasta din urmă se afirmă următoarele: „... dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit". Rezultă de aici că prin cunoaştere nu doar noi vom fi ucişi ci însăşi Universul întreg va fi distrus. Într-adevăr, un fizician speculează că prin observarea continuă a Universului acesta ar putea intra într-o stare care ar provoca dispariţia a tot ceea ce există.

Despre hadroterapie. Prezentare de Cătălina Curceanu

Vă invităm să urmăriţi o prezentare despre hadroterapie susţinută de Cătălina Curceanu. Prezentarea este în limba italiană.

Viaţa extraterestră pe alte planete ar putea fi mult mai răspândită decât se crede

Într-un nou studiu se arată că viaţa extraterestră aflată pe alte planete ar putea fi mult mai răspândită decât s-a crezut anterior. Planete despre care se credea anterior că nu pot găzdui viaţa ar putea fi capabile să susţină viaţa, după cum se arată într-un studiu elaborat de către University of Aberdeen.

Cum devine materia organică combustibil fosil?

Cu aproximativ trei sute de milioane de ani în urmă, atunci când primii amfibieni au apărut din mările primordiale, mlaştini uriaşe, luxuriante, pline cu arbori mari, ferigi şi alte plante cu frunze s-au format de-a lungul coastelor oceanelor. Acestea s-au umplut în timp cu alge şi miliarde de microorganisme.

Simţul cutanat

Ce sunt celulele coş? Cum poţi stimula una? Simţul cutanat sau simţul tactil presupune trei tipuri diferite de receptori. Unul din ei – celula coş - constă în fibre nervoase înfăşurate în jurul bazei firului de păr. Poţi verifica faptul că o singură celulă coş, atunci când e stimulată, produce o senzaţie detectabilă. Găseşte un singur fir de păr de pe braţ, îndoaie-l cu atenţie fără să deranjezi alte fire de păr sau să apeşi pielea şi observă senzaţia. Când firul de păr este îndoit prin presiune, neuronul trimite impulsuri către creier.

Gustul

Gustul este de obicei numit simţul gustului, în ciuda faptului că olfacţia stăpâneşte abilitatea noastră de a gusta mâncarea şi lichidele. Celulele pentru gust sunt adunate laolaltă în mugurii gustativi de pe limbă, iar mugurii gustativi sunt ascunşi în umflăturile de pe limbă numite papile.

Mirosul modifică starea de spirit?

Ce este ”aroma terapia”? Unii psihologi consideră că mirosurile pot modifica starea de spirit. Un psiholog social a patentat un dispozitiv ce emite mirosuri despre care spune că sunt benefice din punct de vedere psihologic şi există o mică industrie bazată pe ideea de aroma terapie. Fiole mici cu miros plăcut ce emană substanţe sunt vândute oamenilor care vor să-şi sporească vigilenţa sau să-şi îmbunătăţească starea de spirit.

Adaptarea olfactivă

Ce este adaptarea olfactivă? Cât de completă este după câteva minute? Adaptarea senzorială, diminuarea răspunsului în urma stimulării continue, apare în cazul mirosului ca şi în celelalte simţuri. Adaptarea olfactivă este rapidă şi aproape completă din cauza unui sistem chimic special ce neutralizează răspunsul receptorilor olfactivi la mirosuri. În cazul olfacţiei, mirosurile par cu 80% mai puţin puternice după câteva minute de expunere la ele.

„Ce înseamnă, oare, toate acestea?” de Thomas Nagel

Pentru necunoscători filozofia poate părea complicată. Dar oare chiar aşa este? Deşi pare a fi greu de abordat, aceasta poate fi mai uşor înţeleasă dacă este explicată de cineva care, pe lângă vastele cunoştinţe în domeniu, are şi capacitatea de a le transpune pe înţelesul tuturor. O astfel de persoană este Thomas Nagel. Profesor de filozofie şi drept la New York University, acesta încearcă în cartea „Ce înseamnă, oare, toate acestea? O foarte scurtă introducere în filozofie”, să explice filozofia celor care nu au luat niciodată contact cu ea.

• filozofie

Oamenii de ştiinţă proiectează cea mai rapidă maşină

În afara unei scurte perioade între 1960 şi 1970, inginerii şi piloţii britanici au jucat un rol dominant în stabilirea unui record de viteză al celor mai rapide maşini de pe planetă. Începând cu Benz No. 3 al lui Lydston Hornsted, care a stabilit un record de 124 de mile pe oră (cca. 200 de kilometri pe oră) acum exact 100 de ani, până la deţinătorul recordului actual, Thrust SSC al lui Andy Green, care a întrecut bariera sunetului pentru a atinge 763 de mile pe oră (cca 1228 kilometri pe oră) în 1997.